HOSTNAMECTL(1) hostnamectl HOSTNAMECTL(1)

hostnamectl - controlează numele de gazdă al sistemului

hostnamectl [OPȚIUNI...] {COMANDĂ}

hostnamectl poate fi utilizat pentru a interoga și modifica numele de gazdă al sistemului și configurările aferente.

systemd-hostnamed.service(8) și acest instrument disting trei nume de gazdă diferite: numele de gazdă „frumos” de nivel înalt, care poate include tot felul de caractere speciale (de exemplu „Laptop-ul lu' R@man”), numele de gazdă „static” care este numele de gazdă configurat de utilizator (de exemplu „laptop-roman”) și numele de gazdă tranzitoriu care este o valoare de rezervă primită de la configurația rețelei (de exemplu „node12345678”). Dacă un nume de gazdă static este stabilit la o valoare validă, atunci numele de gazdă tranzitoriu nu este utilizat.

Rețineți că numele de gazdă frumos are puține restricții în ceea ce privește caracterele și lungimea utilizate, în timp ce numele de gazdă statice și tranzitorii sunt limitate la caracterele acceptate de obicei în numele de domeniu Internet și la maximum 64 de caractere (aceasta din urmă fiind o limitare a Linux).

Folosiți systemd-firstboot(1) pentru a inițializa numele de gazdă al sistemului pentru imaginile de sistem montate (dar nepornite).

Următoarele comenzi sunt înțelese:

status

Afișează numele de gazdă al sistemului și informațiile aferente. Dacă nu este specificată nicio comandă, aceasta este valoarea implicită.

Adăugată în versiunea 195.

hostname [NUME]

Dacă nu se furnizează niciun argument, se afișează numele de gazdă al sistemului. Dacă se furnizează un argument opțional NUME, comanda schimbă numele de gazdă al sistemului în NUME. În mod implicit, acest lucru va modifica numele de gazdă frumos, static și tranzitoriu deopotrivă; cu toate acestea, dacă se utilizează unul sau mai multe dintre --static, --transient, --pretty, se modifică doar numele de gazdă selectate. În cazul în care se stabilește numele de gazdă „pretty” (frumos), iar numele de gazdă static sau „transient” (tranzitoriu) este de asemenea stabilit, numele de gazdă specificat va fi simplificat în ceea ce privește setul de caractere utilizat înainte ca acestea din urmă să fie actualizate. Acest lucru se face prin eliminarea caracterelor speciale și a spațiilor. Astfel, se asigură că numele de gazdă frumos și cel static sunt întotdeauna strâns legate între ele, respectând în același timp regulile de valabilitate ale numelui specific. Această simplificare a șirului de nume de gazdă nu se face dacă sunt stabilite doar numele de gazdă tranzitorii și/sau statice, iar numele de gazdă „pretty” rămâne neatins.

Numele de gazdă statice și tranzitorii trebuie să fie, fie o singură etichetă DNS (un șir compus din caractere ASCII minuscule pe 7 biți, fără spații sau puncte, limitat la formatul permis pentru etichetele de nume de domeniu DNS), fie o secvență de astfel de etichete separate prin puncte simple care formează un DNS FQDN valid. Numele de gazdă trebuie să aibă cel mult 64 de caractere, ceea ce reprezintă o limitare Linux (DNS permite nume mai lungi).

Adăugată în versiunea 249.

icon-name [NUME]

Dacă nu se furnizează niciun argument, se afișează numele pictogramei sistemului&. Dacă se furnizează un argument opțional NUME, comanda schimbă numele pictogramei în NUME. Numele pictogramei este utilizat de unele aplicații grafice pentru a vizualiza această gazdă. Numele pictogramei trebuie să urmeze Specificația de denumire a pictogramei[1].

Adăugată în versiunea 249.

chassis [TIP]

Dacă nu se furnizează niciun argument, se afișează tipul de șasiu&. Dacă se furnizează un argument opțional TIP, comanda schimbă tipul de șasiu în TIP. Tipul de șasiu este utilizat de unele aplicații grafice pentru a vizualiza gazda sau pentru a modifica interacțiunea cu utilizatorul. În prezent, sunt definite următoarele tipuri de șasiu: „desktop”, „laptop”, „convertibile”, „server”, „tablet”, „handset”, „watch”, „embedded”, precum și tipurile speciale de șasiu „vm” și „container” pentru sistemele virtualizate care nu au un șasiu fizic imediat.

Adăugată în versiunea 249.

deployment [MEDIUL]

Dacă nu se furnizează niciun argument, se afișează mediul de desfășurare&. Dacă se furnizează un argument opțional MEDIUL, comanda modifică mediul de desfășurare în MEDIUL. Argumentul MEDIUL trebuie să fie un singur cuvânt fără caractere de control. Se sugerează unul dintre următoarele: „development”, „integration”, „staging”, „production”.

Adăugată în versiunea 249.

location [LOCAȚIA]

Dacă nu se furnizează niciun argument, se afișează șirul de locație pentru system. Dacă se furnizează un argument opțional LOCAȚIA, comanda schimbă șirul de locație pentru sistem în LOCAȚIA. Argumentul LOCAȚIA ar trebui să fie un șir de caractere cu un format liber, ușor de înțeles pentru om, care să descrie locația fizică a sistemului, dacă este cunoscută și aplicabilă. Acesta poate fi generic, cum ar fi „București, România” sau specific, cum ar fi „Raftul din stânga, al doilea rând de rafturi”.

Adăugată în versiunea 249.

Următoarele opțiuni sunt înțelese:

--no-ask-password

Nu solicită autentificarea utilizatorului pentru operații privilegiate.

Adăugată în versiunea 195.

--static, --transient, --pretty

Dacă se apelează status (sau dacă nu se dă o comandă explicită) și se specifică una dintre aceste opțiuni, hostnamectl va afișa doar acest nume de gazdă selectat.

Dacă se utilizează cu hostname, doar numele de gazdă selectate vor fi actualizate. Dacă sunt specificate mai multe dintre aceste opțiuni, toate numele de gazdă specificate vor fi actualizate.

Adăugată în versiunea 195.

-H, --host=

Executați operația de la distanță. Specificați un nume de gazdă sau un nume de utilizator și un nume de gazdă separate prin „@”, pentru a vă conecta. Numele de gazdă poate fi opțional sufixat de un port pe care ascultă ssh, separat prin „:”, și apoi de un nume de container, separat prin „/”, care se conectează direct la un container specific de pe gazda specificată. Aceasta va folosi SSH pentru a comunica cu instanța managerului mașinii la distanță. Numele containerelor pot fi enumerate cu machinectl -H HOST. Puneți adresele IPv6 în paranteze drepte.

-M, --machine=

Executarea operației pe un container local. Specificați un nume de container la care să vă conectați, prefixat opțional de un nume de utilizator cu care să vă conectați și de un caracter de separare „@”. Dacă șirul special „.host” este utilizat în locul numelui containerului, se realizează o conexiune la sistemul local (ceea ce este util pentru a se conecta la un anumit utilizator «user bus»: „--user --machine=lennart@.host”). Dacă nu se folosește sintaxa „@”, conexiunea se face ca utilizator root. În cazul în care se utilizează sintaxa „@”, fie partea stângă, fie partea dreaptă poate fi omisă (dar nu ambele), caz în care numele de utilizator local și „.host” sunt implicite.

-h, --help

Afișează acest mesaj de ajutor și iese.

--version

Afișează informațiile despre versiune și iese.

--json=MODUL

Afișează ieșirea formatată ca JSON. Așteaptă una dintre următoarele variante: short” (pentru o ieșire cât mai scurtă posibil, fără spații albe sau pauze de linie redundante), „pretty” (pentru o versiune plăcută a acesteia, cu indentare și pauze de linie) sau „off” (pentru a dezactiva ieșirea JSON, implicit).

În caz de succes, se returnează 0, iar în caz contrar se returnează un cod de eșec diferit de zero..

systemd(1), hostname(1), hostname(5), machine-info(5), systemctl(1), systemd-hostnamed.service(8), systemd-firstboot(1)

1.
Specificația de denumire a pictogramelor

Traducerea în limba română a acestui manual a fost făcută de Remus-Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

Această traducere este documentație gratuită; citiți Licența publică generală GNU Versiunea 3 sau o versiune ulterioară cu privire la condiții privind drepturile de autor. NU se asumă NICIO RESPONSABILITATE.

Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la translation-team-ro@lists.sourceforge.net.

systemd 255