mpartition(1) General Commands Manual mpartition(1)

mpartition - partiționează un disc dur MSDOS

Această pagină de manual a fost generată automat din documentația „texinfo” a «mtools» și este posibil să nu fie în întregime exactă sau completă. Pentru detalii, consultați sfârșitul acestei pagini de manual.

Comanda mpartition este utilizată pentru a crea sisteme de fișiere MS-DOS ca partiții. Aceasta este destinată utilizării pe sisteme non-Linux, adică pe sisteme în care nu sunt disponibile fdisk și accesul ușor la dispozitive SCSI. Această comandă funcționează numai pe unități a căror variabilă de partiție este definită.

mpartition -p unitatea
mpartition -r unitatea
mpartition -I [-B Sector-pornire] unitatea
mpartition -a unitatea
mpartition -d unitatea
mpartition -c [-s sectoare] [-h capete]
[-t cilindrii] [-v [-T tip] [-b
începe] [-l lungime] [-f]

mpartition acceptă următoarele operații:

Lansează o linie de comandă pentru a recrea partiția pentru unitate. Nu se afișează nimic dacă partiția pentru unitate nu este definită sau dacă a fost detectată o inconsecvență. Dacă este activat de asemenea modul descriptiv (-v), se afișează și tabelul de partiții curent.
Elimină partiția descrisă de unitatea.
Inițializează tabelul de partiții și elimină toate partițiile.
Creează partiția descrisă de unitatea.
„Activează” partiția, adică o face capabilă să poată fi pornită. Doar o singură partiție poate fi capabilă să poată fi pornită la un moment dat.
„Dezactivează” partiția, adică o face să nu poată fi pornită.

Dacă nu se indică nicio operație, se afișează configurărrile curente.

Pentru crearea de partiții, sunt disponibile următoarele opțiuni:

Numărul de sectoare pe pistă al partiției (care este, de asemenea, numărul de sectoare pe pistă pentru întreaga unitate).
Numărul de capete ale partiției (care este, de asemenea, numărul de capete pentru întreaga unitate). În mod implicit, informațiile despre geometrie (numărul de sectoare și de capete) sunt calculate din intrările vecine ale tabelei de partiții sau se ghicesc după dimensiune.
Numărul de cilindri al partiției (nu numărul de cilindri al întregii unități).
Decalajul inițial al partiției, exprimat în sectoare. Dacă nu se indică „începe”, mpartition permite ca partiția să înceapă la începutul discului (partiția numărul 1) sau imediat după sfârșitul partiției anterioare.
Dimensiunea (lungimea) partiției, exprimată în sectoare. Dacă nu se indică sfârșitul, mpartition calculează dimensiunea din numărul de sectoare, capete și cilindri. În cazul în care nici acestea nu sunt date, se dă partiției cea mai mare dimensiune posibilă, luând în considerare dimensiunea discului și începutul partiției următoare.

Următoarea opțiune este disponibilă pentru toate operațiile care modifică tabelul de partiții:

De obicei, înainte de a scrie înapoi orice modificare a partiției, mpartition efectuează anumite verificări de coerență, cum ar fi verificarea suprapunerilor și alinierea corectă a partițiilor. Dacă una dintre aceste verificări eșuează, tabelul de partiții nu este modificat. Funcția -f vă permite să anulați aceste măsuri de siguranță.

Următoarele opțiuni sunt disponibile pentru toate operațiile:

Împreună cu -p afișează tabelul de partiții așa cum este acum (fără operația de modificare), sau așa cum este după ce este modificat.
Dacă opțiunea de afișare detaliată a informațiilor este dată de două ori, mpartition va afișa un „hexdump” (rezultat în hexazecimal) al tabelei de partiții atunci când o citește și o scrie pe dispozitiv.

Următoarea opțiune este disponibilă pentru inițializarea tabelei de partiții:

Citește înregistrarea principală de pornire a șablonului din fișierul Sector-pornire (bootSector).

mpartition procedează după cum urmează pentru a alege un tip de partiție:

-  
Partițiilor FAT32 li se atribuie tipul 0x0C (“Win95 FAT32, LBA”).
-  
Pentru toate celelalte, dacă partiția se încadrează în întregime în primele 65536 sectoare ale discului, atribuie 0x01 („DOS FAT12, CHS'”) pentru partiția FAT12 și 0x04 („DOS FAT16, CHS”) pentru partițiile FAT16.
-  
Dacă nu se încadrează de cele de mai sus, atribuie 0x06 („DOS BIG FAT16 CHS”) dacă partiția se încadrează în întregime în primii 1024 de cilindri (modul CHS)
-  
Toate cazurile rămase primesc 0x0E („Win95 BIG FAT16, LBA”)

Dacă numărul de biți de FAT nu este cunoscut (nu este specificat în definiția unității), atunci se presupune FAT12 pentru toate unitățile cu mai puțin de 4096 sectoare și FAT16 pentru cele cu mai mult de 4096 sectoare.

Aceasta corespunde mai mult sau mai puțin definițiilor prezentate în paginile https://en.wikipedia.org/wiki/Partition_type#List_of_partition_IDs și https://docs.microsoft.com/en-us/previous-versions/windows/it-pro/windows-2000-server/cc977219(v=technet.10), cu două diferențe notabile:

-  
În cazul în care biții de FAT sunt necunoscuți, documentele de referință consideră că unitățile cu mai puțin de 32680 de sectoare sunt FAT12. Mtools folosește 4096 de sectoare ca punct de separare, deoarece versiunile mai vechi de DOS acceptă FAT12 numai pe discuri cu mai puțin de 4096 de sectoare (iar aceste versiuni mai vechi sunt cele care ar fi cel mai probabil să folosească FAT12 în primul rând).
-  
Documentele de referință folosesc o limită de 8GB (wikipedia) sau de 4GB (Microsoft) între 0x06 (DOS BIG FAT16 CHS) și 0x0E. Mtools utilizează 1024 de cilindri. Acest lucru se datorează faptului că orice partiție care depășește 1024 de cilindri trebuie să fie LBA și nu poate fi CHS. 8GB este cea mai mare capacitate care poate fi reprezentată ca CHS (63 de sectoare, 255 de capete și 1024 de cilindri). 4GB este limita de capacitate pentru Windows 2000, astfel încât este logic ca o documentație pentru Windows 2000 să specifice această limită superioară pentru orice tip de partiție.

Documentația texinfo de Mtools

Această pagină de manual a fost generată automat din documentația texinfo a „mtools”. Cu toate acestea, acest proces este doar aproximativ, iar unele elemente, cum ar fi referințele încrucișate, notele de subsol și indicii, se pierd în acest proces de conversie. Într-adevăr, aceste elemente nu au o reprezentare adecvată în formatul paginii de manual. În plus, nu toate informațiile au fost convertite în versiunea pentru pagina de manual. Prin urmare, vă sfătuiesc cu tărie să folosiți documentul texinfo original. Consultați sfârșitul acestei pagini de manual pentru instrucțiuni privind modul de vizualizare a documentului texinfo.

*   
Pentru a genera o copie imprimabilă din documentul texinfo, executați următoarele comenzi:
    ./configure; make dvi; dvips mtools.dvi

*   
Pentru a genera o copie html, executați:
    ./configure; make html

Un fișier html preconstruit poate fi găsit la adresa `http://www.gnu.org/software/mtools/manual/mtools.html'

*   
Pentru a genera o copie info (care poate fi răsfoită folosind modul info al lui emacs), executați:
    ./configure; make info

Documentul texinfo arată cel mai bine atunci când este imprimat sau în format html. Într-adevăr, în versiunea info, anumite exemple sunt greu de citit din cauza convențiilor de folosire a ghilimelelor utilizate în «info».

Traducerea în limba română a acestui manual a fost făcută de Remus-Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

Această traducere este documentație gratuită; citiți Licența publică generală GNU Versiunea 3 sau o versiune ulterioară cu privire la condiții privind drepturile de autor. NU se asumă NICIO RESPONSABILITATE.

Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la translation-team-ro@lists.sourceforge.net.

21 martie 2023 mtools-4.0.43