WGET(1)                            GNU Wget                            WGET(1)


NUME
       wget - instrumentul de descarcare din re<?>ea neinteractiv

SINOPSIS
       wget [op<?>iune]... [URL]...

DESCRIERE
       GNU wget este un instrument gratuit pentru descarcarea non-interactiva
       de fi<?>iere din Internet. Accepta protocoalele HTTP, HTTPS <?>i FTP,
       precum <?>i preluarea prin proxy-uri HTTP.

       wget este non-interactiv, ceea ce inseamna ca poate func<?>iona in
       fundal, in timp ce utilizatorul nu este conectat. Acest lucru va
       permite sa incepe<?>i o recuperare <?>i sa va deconecta<?>i de la
       sistem, lasandu-l pe wget sa termine munca. In schimb, majoritatea
       navigatoarelor web necesita prezen<?>a constanta a utilizatorului, ceea
       ce poate fi un mare impediment atunci cand se transfera o mul<?>ime de
       date.

       wget poate urmari legaturile din paginile HTML, XHTML <?>i CSS, pentru
       a crea versiuni locale ale siturilor web de la distan<?>a, recreand
       complet structura de directoare a sitului original. Acest lucru este
       denumit uneori ,,descarcare recursiva". In timp ce face acest lucru,
       wget respecta Standardul de excludere a robo<?>ilor (/robots.txt). wget
       poate fi instruit sa converteasca legaturile din fi<?>ierele descarcate
       pentru a indica fi<?>ierele locale, pentru vizualizare in modul
       deconectat.

       wget a fost conceput pentru a fi robust in cazul conexiunilor de
       re<?>ea lente sau instabile; daca o descarcare e<?>ueaza din cauza unei
       probleme de re<?>ea, va continua sa incerce pana cand fi<?>ierul va fi
       recuperat in intregime. In cazul in care serverul accepta reluarea,
       acesta va instrui serverul sa continue descarcarea din punctul in care
       a fost intrerupta.

OP<?>IUNI
   Sintaxa op<?>iunilor
       Deoarece wget folose<?>te GNU getopt pentru a procesa argumentele din
       linia de comanda, fiecare op<?>iune are o forma lunga alaturi de cea
       scurta. Op<?>iunile lungi sunt mai u<?>or de re<?>inut, dar necesita
       timp pentru a fi tastate. Pute<?>i amesteca in mod liber diferite
       stiluri de op<?>iuni sau pute<?>i specifica op<?>iuni dupa argumentele
       liniei de comanda. Astfel, pute<?>i scrie:

        wget -r --tries=10 http://fly.srk.fer.hr/ -o jurnal

       Spa<?>iul dintre op<?>iunea care accepta un argument <?>i argument
       poate fi omis. In loc de -o jurnal se poate scrie -ojurnal.

       Pute<?>i pune impreuna mai multe op<?>iuni care nu necesita argumente,
       cum ar fi:

        wget -drc <URL>

       Acest lucru este complet echivalent cu:

        wget -d -r -c <URL>

       Deoarece op<?>iunile pot fi specificate dupa argumente, pute<?>i sa le
       termina<?>i cu --. Astfel, urmatoarea comanda va incerca sa descarce
       URL-ul -x, raportand e<?>ecul in jurnal:

        wget -o jurnal -- -x

       Toate op<?>iunile care accepta liste separate prin virgule respecta
       conven<?>ia conform careia specificarea unei liste goale <?>terge
       valoarea acesteia. Acest lucru poate fi util pentru a <?>terge
       parametrii .wgetrc. De exemplu, daca .wgetrc define<?>te parametrul
       "exclude_directories" la /cgi-bin, exemplul urmator il va
       reini<?>ializa mai intai <?>i apoi il va defini pentru a exclude
       /~nobody <?>i /~somebody. De asemenea, pute<?>i cura<?>a listele din
       .wgetrc.

        wget -X "" -X /~nobody,/~somebody

       Majoritatea op<?>iunilor care nu accepta argumente sunt op<?>iuni
       booleane, denumite astfel deoarece starea lor poate fi captata cu o
       variabila de tip da-sau-nu (,,boolean"). De exemplu, --follow-ftp ii
       indica lui wget sa urmareasca legaturile FTP din fi<?>ierele HTML <?>i,
       pe de alta parte, --no-glob ii indica sa nu efectueze cautarea de
       fi<?>iere la adresele URL FTP folosind modele cu caractere joker. O
       op<?>iune booleana este fie afirmativa, fie negativa (incepand cu
       --no). Toate aceste op<?>iuni au in comun cateva proprieta<?>i.

       Cu excep<?>ia cazului in care se specifica altfel, se presupune ca
       comportamentul implicit este opusul celui pe care il realizeaza
       op<?>iunea. De exemplu, existen<?>a documentata a op<?>iunii
       --follow-ftp presupune ca op<?>iunea implicita este de a nu urmari
       legaturile FTP din paginile HTML.

       Op<?>iunile afirmative pot fi negate prin adaugarea prefixului --no- la
       numele op<?>iunii; op<?>iunile negative pot fi negate prin omiterea
       prefixului --no-. Acest lucru ar putea parea superfluu - daca valoarea
       implicita a unei op<?>iuni afirmative este de a nu face ceva, atunci de
       ce sa oferim o modalitate de a o dezactiva in mod explicit? Dar
       fi<?>ierul de configurare poate, de fapt, sa schimbe valoarea
       implicita. De exemplu, utilizarea ,,follow_ftp = on" in .wgetrc face ca
       wget sa urmeze in mod implicit legaturile FTP, iar utilizarea
       --no-follow-ftp este singura modalitate de a restabili valoarea
       implicita din fabrica din linia de comanda.

   Op<?>iuni de baza pentru pornire
       -V
       --version
           Afi<?>eaza versiunea lui wget <?>i iese.

       -h
       --help
           Afi<?>eaza un mesaj de ajutor care descrie toate op<?>iunile din
           linia de comanda a lui wget.

       -b
       --background
           Trece in fundal imediat dupa pornire. Daca nu este specificat
           niciun fi<?>ier de ie<?>ire prin -o, ie<?>irea este
           redirec<?>ionata catre wget-log.

       -e comanda
       --execute comanda
           Executa comanda ca <?>i cum ar fi o parte din .wgetrc. O comanda
           astfel invocata va fi executata dupa comenzile din .wgetrc, avand
           astfel prioritate fa<?>a de acestea. Daca trebuie sa specifica<?>i
           mai multe comenzi wgetrc, utiliza<?>i mai multe instan<?>e de -e.

   Op<?>iuni de jurnalizare <?>i de fi<?>ier de intrare
       -o fi<?>ier-jurnal
       --output-file=fi<?>ier-jurnal
           Inregistreaza toate mesajele in fi<?>ier-jurnal. In mod normal,
           mesajele sunt raportate la ie<?>irea de eroare standard.

       -a fi<?>ier-jurnal
       --append-output=fi<?>ier-jurnal
           Adauga la fi<?>ier--jurnal. Este la fel ca -o, numai ca se adauga
           la fi<?>ier-jurnal in loc sa suprascrie vechiul fi<?>ier jurnal.
           Daca fi<?>ier-jurnal nu exista, se creeaza un fi<?>ier nou.

       -d
       --debug
           Activeaza ie<?>irea de depanare, ceea ce inseamna diverse
           informa<?>ii importante pentru dezvoltatorii lui wget in cazul in
           care acesta nu func<?>ioneaza corect. Este posibil ca
           administratorul de sistem sa fi ales sa compileze wget fara suport
           pentru depanare, caz in care -d nu va func<?>iona. Re<?>ine<?>i ca
           compilarea cu suport de depanare este intotdeauna sigura --- wget
           compilat cu suport de depanare nu va imprima nicio informa<?>ie de
           depanare, cu excep<?>ia cazului in care este solicitata cu -d.

       -q
       --quiet
           Dezactiveaza ie<?>irea lui wget.

       -v
       --verbose
           Activeaza ie<?>irea de informa<?>ii detaliate, cu toate datele
           disponibile. Ie<?>irea implicita este descriptiva.

       -nv
       --no-verbose
           Dezactiveaza ie<?>irea descriptiva fara a fi complet silen<?>ioasa
           (utiliza<?>i -q pentru aceasta), ceea ce inseamna ca mesajele de
           eroare <?>i informa<?>iile de baza sunt totu<?>i afi<?>ate.

       --report-speed=tip
           La<?>imea de banda de ie<?>ire ca tip. Singura valoare acceptata
           este bits.

       -i fi<?>ier
       --input-file=fi<?>ier
           Cite<?>te adresele URL dintr-un fi<?>ier local sau extern. Daca -
           este specificat ca fi<?>ier, adresele URL sunt citite de la
           intrarea standard. Folosi<?>i ./- pentru a citi dintr-un fi<?>ier
           numit literalmente -.

           Daca se utilizeaza aceasta func<?>ie, nu este necesar sa fie
           prezente adrese URL in linia de comanda. In cazul in care exista
           adrese URL atat in linia de comanda, cat <?>i intr-un fi<?>ier de
           intrare, cele din linia de comanda vor fi primele care vor fi
           recuperate. Daca --force-html nu este specificat, atunci fi<?>ier
           trebuie sa fie format dintr-o serie de adrese URL, una pe linie.

           Cu toate acestea, daca specifica<?>i --force-html, documentul va fi
           considerat ca fiind html. In acest caz, este posibil sa ave<?>i
           probleme cu legaturile relative, pe care le pute<?>i rezolva fie
           adaugand ,,<base href="url">" in documente, fie specificand
           ,,--base=url" in linia de comanda.

           Daca fi<?>ier este un fi<?>ier extern, documentul va fi tratat
           automat ca html daca Content-Type se potrive<?>te cu text/html. In
           plus, loca<?>ia fi<?>ierului va fi utilizata implicit ca baza href
           daca nu a fost specificata niciuna.

       --input-metalink=fi<?>ier
           Descarca fi<?>ierele cuprinse in fi<?>ierul Metalink local. Sunt
           acceptate versiunile 3 <?>i 4 ale Metalink.

       --keep-badhash
           Pastreaza fi<?>ierele Metalink descarcate cu o suma de control
           gre<?>ita. Adauga .badhash la numele fi<?>ierelor Metalink care au
           o suma de control necorespunzatoare, dar fara a suprascrie
           fi<?>ierele existente.

       --metalink-over-http
           Emite o cerere HTTP HEAD in loc de GET <?>i extrage metadatele
           Metalink din anteturile de raspuns. Apoi trece la descarcarea
           Metalink. In cazul in care nu se gasesc metadate Metalink valide,
           se revine la descarcarea HTTP obi<?>nuita. Activeaza
           descarcarea/procesarea fi<?>ierelor Content-Type:
           application/metalink4+xml.

       --metalink-index=numar
           Stabile<?>te NUMARUL ordinal al meta-url-ului
           application/metalink4+xml al Metalink. De la 1 la numarul total de
           ,,application/metalink4+xml" disponibile. Specifica<?>i 0 sau inf
           pentru a alege primul bun. Meta-url-urile, cum ar fi cele de la un
           --metalink-over-http, pot fi sortate dupa valoarea cheii de
           prioritate; <?>ine<?>i cont de aceasta pentru a alege NUMARUL
           corect.

       --preferred-location
           Stabile<?>te loca<?>ia preferata pentru resursele Metalink. Acest
           lucru are efect daca sunt disponibile mai multe resurse cu
           aceea<?>i prioritate.

       --xattr
           Activeaza utilizarea atributelor extinse ale sistemului de
           fi<?>iere pentru a salva adresa URL originala <?>i valoarea
           antetului HTTP Referer, daca este utilizata.

           Re<?>ine<?>i ca adresa URL poate con<?>ine informa<?>ii private,
           cum ar fi jetoane de acces sau acreditari.

       -F
       --force-html
           Atunci cand datele de intrare sunt citite dintr-un fi<?>ier,
           for<?>eaza ca acesta sa fie tratat ca un fi<?>ier HTML. Acest lucru
           va permite sa prelua<?>i legaturi relative din fi<?>iere HTML
           existente pe discul local, adaugand ,,<base href="url">" la HTML
           sau utilizand op<?>iunea de linie de comanda ,,--base".

       -B URL
       --base=URL
           Rezolva legaturile relative folosind URL ca punct de referin<?>a,
           atunci cand cite<?>te legaturile dintr-un fi<?>ier HTML specificat
           prin op<?>iunea -i/--input-file (impreuna cu --force-html sau
           atunci cand fi<?>ierul de intrare a fost preluat de la distan<?>a
           de pe un server care il descrie ca fiind HTML). Acest lucru este
           echivalent cu prezen<?>a unei etichete ,,BASE" in fi<?>ierul de
           intrare HTML, cu adresa URL ca valoare pentru atributul ,,href".

           De exemplu, daca specifica<?>i http://foo/bar/a.html pentru adresa
           URL, iar wget cite<?>te ../baz/b.html din fi<?>ierul de intrare,
           acesta va fi rezolvat ca http://foo/baz/b.html.

       --config=FI<?>IER
           Specifica loca<?>ia unui fi<?>ier de pornire pe care dori<?>i sa il
           utiliza<?>i in locul celor implicite. Utiliza<?>i op<?>iunea
           ,,--no-config" pentru a dezactiva citirea fi<?>ierelor de
           configurare. Daca sunt indicate atat ,,--config", cat <?>i
           ,,--no-config", ,,--no-config" este ignorata.

       --rejected-log=fi<?>ier-jurnal
           Inregistreaza toate respingerile adreselor URL in fi<?>ier-jurnal
           ca valori separate prin virgule. Valorile includ motivul
           respingerii, adresa URL <?>i adresa URL parinte in care a fost
           gasita.

   Op<?>iuni de descarcare
       --bind-address=ADRESA
           Cand se fac conexiuni TCP/IP client, se face legatura cu ADRESA de
           pe calculatorul local. ADRESA poate fi specificata ca nume de gazda
           sau adresa IP. Aceasta op<?>iune poate fi utila in cazul in care
           ma<?>ina dumneavoastra este asociata cu mai multe IP-uri.

       --bind-dns-address=ADRESA
           [numai cu libcares] Aceasta adresa inlocuie<?>te ruta pentru
           cererile DNS. Daca ave<?>i vreodata nevoie sa ocoli<?>i
           configurarile standard din ,,/etc/resolv.conf", aceasta op<?>iune,
           impreuna cu --dns-servers, va este prietena. ADRESA trebuie sa fie
           specificata fie ca adresa IPv4, fie ca adresa IPv6. wget trebuie sa
           fie construit cu libcares pentru ca aceasta op<?>iune sa fie
           disponibila.

       --dns-servers=ADRESE
           [numai cu libcares] Adresele date inlocuiesc adresele standard ale
           serverului de nume, de exemplu, a<?>a cum sunt configurate in
           ,,/etc/resolv.conf". ADRESELE pot fi specificate fie ca adrese
           IPv4, fie ca adrese IPv6, separate prin virgule. wget trebuie sa
           fie construit cu libcares pentru ca aceasta op<?>iune sa fie
           disponibila.

       -t numar
       --tries=numar
           Stabile<?>te numarul de incercari la numar. Specifica<?>i 0 sau inf
           pentru incercari infinite. Valoarea implicita este de 20 de
           incercari, cu excep<?>ia erorilor fatale, cum ar fi ,,connection
           refused" (conexiune refuzata) sau ,,not found -- (404)" (nu a fost
           gasit -- 404), care nu sunt incercate.

       -O fi<?>ier
       --output-document=fi<?>ier
           Documentele nu vor fi scrise in fi<?>ierele corespunzatoare, ci
           toate vor fi concatenate impreuna <?>i scrise in fi<?>ier. Daca -
           este utilizat ca fi<?>ier, documentele vor fi afi<?>ate la
           ie<?>irea standard, dezactivand conversia legaturilor. Folosi<?>i
           ./- pentru a scrie intr-un fi<?>ier numit literalmente -.

           Utilizarea lui -O nu inseamna pur <?>i simplu ,,utilizeaza numele
           fi<?>ier in locul celui din URL"; mai degraba, este analoga cu
           redirec<?>ionarea shell-ului: <<wget -O fi<?>ier http://foo>> este
           menit sa func<?>ioneze ca <<wget -O - http://foo > fi<?>ier>>;
           fi<?>ier va fi trunchiat imediat, iar tot con<?>inutul descarcat va
           fi scris acolo.

           Din acest motiv, -N (pentru verificarea marcii temporale) nu este
           acceptata in combina<?>ie cu -O: deoarece fi<?>ier este intotdeauna
           nou creat, acesta va avea intotdeauna o marca temporala foarte
           noua. In cazul in care se utilizeaza aceasta combina<?>ie, se va
           emite un avertisment.

           In mod similar, este posibil ca utilizarea -r sau -p cu -O sa nu
           func<?>ioneze a<?>a cum va a<?>tepta<?>i: wget nu va descarca doar
           primul fi<?>ier in fi<?>ier <?>i apoi va descarca restul in numele
           lor normal: tot con<?>inutul descarcat va fi plasat in fi<?>ier.
           Acest lucru a fost dezactivat in versiunea 1.11, dar a fost
           reintrodus (cu un avertisment) in versiunea 1.11.2, deoarece exista
           unele cazuri in care acest comportament poate avea intr-adevar o
           anumita utilitate.

           O combina<?>ie cu -nc este acceptata numai in cazul in care
           fi<?>ierul de ie<?>ire dat nu exista.

           Re<?>ine<?>i ca o combina<?>ie cu -k este permisa numai atunci cand
           se descarca un singur document, deoarece in acest caz se vor
           converti toate adresele URI relative in externe; -k nu are sens
           pentru mai multe adrese URI atunci cand toate sunt descarcate
           intr-un singur fi<?>ier; -k poate fi utilizata numai atunci cand
           rezultatul este un fi<?>ier obi<?>nuit.

       -nc
       --no-clobber
           Daca un fi<?>ier este descarcat de mai multe ori in acela<?>i
           director, comportamentul lui wget depinde de cateva op<?>iuni,
           inclusiv -nc. In anumite cazuri, fi<?>ierul local va fi facut
           <?>ni<?>el, sau suprascris, in cazul descarcarilor repetate. In
           alte cazuri, acesta va fi pastrat.

           Atunci cand se executa wget fara -N, -nc, -r sau -p, descarcarea
           aceluia<?>i fi<?>ier in acela<?>i director va avea ca rezultat
           pastrarea copiei originale a fi<?>ierului <?>i numirea celei de-a
           doua copii ca fi<?>ier.1. Daca fi<?>ierul respectiv este descarcat
           din nou, a treia copie se va numi fi<?>ier.2, <?>i a<?>a mai
           departe. Acesta este, de asemenea, comportamentul cu -nd, chiar
           daca -r sau -p sunt in vigoare. Atunci cand se specifica -nc, acest
           comportament este suprimat, iar wget va refuza sa descarce copii
           mai noi ale fi<?>ierului. Prin urmare, ,,no-clobber" este de fapt o
           denumire gre<?>ita in acest mod - aceasta nu impiedica
           suprascrierea (deoarece sufixele numerice impiedicau deja
           suprascrierea), ci mai degraba salvarea mai multor versiuni este
           opera<?>ia ce este impiedicata.

           Atunci cand se executa wget cu -r sau -p, dar fara -N, -nd sau -nc,
           re-descarcarea unui fi<?>ier va avea ca rezultat faptul ca noua
           copie o va suprascrie pur <?>i simplu pe cea veche. Adaugarea lui
           -nc va impiedica acest comportament, facand in schimb ca versiunea
           originala sa fie pastrata, iar orice copie mai noua de pe server sa
           fie ignorata.

           Atunci cand se executa wget cu -N, cu sau fara -r sau -p, decizia
           de a descarca sau nu o copie mai noua a unui fi<?>ier depinde de
           data <?>i ora locala <?>i de cea de la distan<?>a <?>i de
           dimensiunea fi<?>ierului. -nc nu poate fi specificata in acela<?>i
           timp cu -N.

           O combina<?>ie cu -O/--output-document este acceptata numai in
           cazul in care fi<?>ierul de ie<?>ire dat nu exista.

           Re<?>ine<?>i ca atunci cand se specifica -nc, fi<?>ierele cu
           sufixele .html sau .htm vor fi incarcate de pe discul local <?>i
           analizate ca <?>i cum ar fi fost preluate de pe Web.

       --backups=copii-de-rezerva
           Inainte de a (supra)scrie un fi<?>ier, face o copie de rezerva a
           unui fi<?>ier existent prin adaugarea unui sufix .1 (_1 pe VMS) la
           numele fi<?>ierului. Astfel de fi<?>iere de rezerva sunt rotite in
           .2, .3 <?>i a<?>a mai departe, pana la copii-de-rezerva (<?>i se
           pierd dincolo de acesta).

       --no-netrc
           Nu incearca sa ob<?>ina acreditarile din fi<?>ierul .netrc. In mod
           implicit, fi<?>ierul .netrc este cautat pentru acreditari in cazul
           in care nu a fost transmis niciunul in linia de comanda <?>i este
           necesara autentificarea.

       -c
       --continue
           Continua sa recupereze un fi<?>ier descarcat par<?>ial. Aceasta
           op<?>iune este utila cand vre<?>i sa finaliza<?>i o descarcare a
           unei instan<?>e anterioare a wget, sau a unui alt program. De
           exemplu:

            wget -c ftp://sunsite.doc.ic.ac.uk/ls-lR.Z

           Daca exista un fi<?>ier numit ls-lR.Z in directorul curent, wget va
           presupune ca acesta este prima por<?>iune a fi<?>ierului de la
           distan<?>a <?>i va cere serverului sa continue recuperarea de la o
           pozi<?>ie egala cu lungimea fi<?>ierului local.

           Re<?>ine<?>i ca nu este necesar sa specifica<?>i aceasta op<?>iune
           daca dori<?>i doar ca apelarea curenta a wget sa reincerce
           descarcarea unui fi<?>ier in cazul in care conexiunea se pierde la
           jumatatea drumului. Acesta este comportamentul implicit. Op<?>iunea
           -c afecteaza doar reluarea descarcarilor incepute inainte de
           aceasta invocare a wget <?>i ale caror fi<?>iere locale sunt inca
           in a<?>teptare.

           Fara op<?>iunea -c, exemplul anterior ar fi descarcat doar
           fi<?>ierul de la distan<?>a in ls-lR.Z.1, lasand in pace fi<?>ierul
           trunchiat ls-lR.Z.

           Daca utiliza<?>i op<?>iunea -c pe un fi<?>ier care nu este gol, iar
           serverul nu accepta continuarea descarcarii, wget va reporni
           descarcarea de la zero <?>i va suprascrie in intregime fi<?>ierul
           existent.

           Incepand cu wget 1.7, daca utiliza<?>i op<?>iunea -c pe un fi<?>ier
           care are aceea<?>i dimensiune ca <?>i cel de pe server, wget va
           refuza sa descarce fi<?>ierul <?>i va afi<?>a un mesaj explicativ.
           Acela<?>i lucru se intampla <?>i atunci cand fi<?>ierul este mai
           mic pe server decat cel local (probabil din cauza ca a fost
           modificat pe server de la ultima incercare de descarcare) ---
           deoarece ,,continuarea" nu are sens, nu are loc nicio descarcare.

           Pe de alta parte, in timp ce se utilizeaza op<?>iunea -c, orice
           fi<?>ier care este mai mare pe server decat la nivel local va fi
           considerat o descarcare incompleta <?>i doar ,,(lungimea(de la
           distan<?>a) - lungimea(locala))" octe<?>i vor fi descarca<?>i <?>i
           adauga<?>i la sfar<?>itul fi<?>ierului local. Acest comportament
           poate fi de dorit in anumite cazuri - de exemplu, pute<?>i utiliza
           wget -c pentru a descarca doar noua por<?>iune care a fost adaugata
           la o colec<?>ie de date sau la un fi<?>ier jurnal.

           Cu toate acestea, daca fi<?>ierul este mai mare pe server pentru ca
           a fost modificat, spre deosebire de doar adaugat, ve<?>i ob<?>ine
           un fi<?>ier deformat. wget nu are nicio modalitate de a verifica
           daca fi<?>ierul local este intr-adevar un prefix valid al
           fi<?>ierului de la distan<?>a. Trebuie sa fi<?>i deosebit de
           aten<?>i la acest aspect atunci cand utiliza<?>i -c impreuna cu -r,
           deoarece fiecare fi<?>ier va fi considerat drept candidat la
           ,,descarcare incompleta".

           Un alt caz in care ve<?>i ob<?>ine un fi<?>ier deformat daca
           incerca<?>i sa utiliza<?>i op<?>iunea -c este daca ave<?>i un proxy
           HTTP deficitar care insereaza un <?>ir ,,transfer intrerupt" in
           fi<?>ierul local. In viitor, ar putea fi adaugata o op<?>iune
           ,,rollback" (revenire la starea precedenta) pentru a rezolva acest
           caz.

           Re<?>ine<?>i ca op<?>iunea -c func<?>ioneaza numai cu servere FTP
           <?>i cu servere HTTP care accepta antetul ,,Range".

       --start-pos=POZI<?>IE
           Incepe descarcarea de la pozi<?>ia POZI<?>IE pornind de la zero.
           Pozi<?>ia poate fi exprimata in octe<?>i, kiloocte<?>i cu sufixul
           ,,k" sau megaocte<?>i cu sufixul ,,m" etc.

           Op<?>iunea --start-pos are prioritate mai mare decat op<?>iunea
           --continue. Atunci cand op<?>iunile --start-pos <?>i --continue
           sunt amandoua specificate, wget va emite un avertisment, apoi va
           continua ca <?>i cum op<?>iunea --continue ar fi absenta.

           Este necesar suportul serverului pentru continuarea descarcarii,
           altfel op<?>iunea --start-pos nu poate fi de ajutor. A se vedea
           op<?>iunea -c pentru detalii.

       --progress=tip
           Selecteaza tipul de indicator de progres pe care dori<?>i sa il
           utiliza<?>i. Indicatorii legali sunt ,,dot" (punct) <?>i ,,bar"
           (bara).

           Indicatorul ,,bar" este utilizat in mod implicit. Acesta deseneaza
           o bara de progres ASCII (cunoscuta <?>i ca afi<?>are ,,termometru")
           care indica starea de recuperare. In cazul in care ie<?>irea nu
           este un terminal TTY, se va utiliza in mod implicit bara ,,dot".

           Utiliza<?>i --progres=dot pentru a trece la afi<?>area ,,dot".
           Acesta urmare<?>te recuperarea prin imprimarea de puncte pe ecran,
           fiecare punct reprezentand o cantitate fixa de date descarcate.

           Tipul de progres poate primi, de asemenea, unul sau mai mul<?>i
           parametri. Parametrii variaza in func<?>ie de tipul selectat.
           Parametrii pentru tip sunt trecu<?>i prin adaugarea lor la tipul
           sperat prin doua puncte (:), astfel:
           --progress=tip:parametru1:parametru2.

           Atunci cand se utilizeaza recuperarea cu puncte, pute<?>i configura
           stilul (style) prin specificarea tipului ca dot:style. Stiluri
           diferite atribuie semnifica<?>ii diferite unui punct. Cu stilul
           ,,default", fiecare punct reprezinta 1K, exista zece puncte intr-un
           grup <?>i 50 de puncte intr-o linie. Stilul ,,binary" are o
           orientare mai apropiata de cea a unui ,,calculator" - 8K pe punct,
           grupuri de 16 puncte <?>i 48 de puncte pe linie (ceea ce face 384K
           pe linie). Stilul ,,mega" este potrivit pentru descarcarea de
           fi<?>iere mari --- fiecare punct reprezinta 64K recupera<?>i,
           exista opt puncte intr-un grup <?>i 48 de puncte pe fiecare linie
           (astfel incat fiecare linie con<?>ine 3M). In cazul in care ,,mega"
           nu este suficient, pute<?>i utiliza stilul ,,giga" --- fiecare
           punct reprezinta 1M recuperat, exista opt puncte intr-un grup <?>i
           32 de puncte pe fiecare linie (deci fiecare linie con<?>ine 32M).

           Cu --progres=bar, exista in prezent doi parametri posibili, force
           <?>i noscroll.

           Cand ie<?>irea nu este un terminal TTY, bara de progres revine
           intotdeauna la stilul ,,dot", chiar daca op<?>iunea --progress=bar
           a fost transmisa catre wget in timpul invocarii. Acest comportament
           poate fi anulat, iar ie<?>irea ,,bar" poate fi for<?>ata prin
           utilizarea parametrului ,,force" ca --progress=bar:force.

           In mod implicit, bara de progres in stil bara deruleaza numele
           fi<?>ierului de la stanga la dreapta pentru fi<?>ierul in curs de
           descarcare daca numele fi<?>ierului depa<?>e<?>te lungimea maxima
           alocata pentru afi<?>area acestuia. In anumite cazuri, cum ar fi cu
           --progress=bar:force, este posibil sa nu se doreasca defilarea
           numelui fi<?>ierului in bara de progres. Prin trecerea parametrului
           ,,noscroll", wget poate fi for<?>at sa afi<?>eze cat mai mult din
           numele fi<?>ierului fara a derula prin el.

           Re<?>ine<?>i ca pute<?>i configura stilul implicit utilizand
           comanda <<progress>> din .wgetrc. Aceasta configurare poate fi
           anulata din linia de comanda. De exemplu, pentru a for<?>a
           ie<?>irea barei fara defilare, utiliza<?>i
           --progress=bar:force:noscroll.

       --show-progress
           For<?>eaza wget sa afi<?>eze bara de progres in orice nivel de
           detaliere.

           In mod implicit, wget afi<?>eaza bara de progres doar in modul de
           ie<?>ire descriptiva. Cu toate acestea, se poate dori ca wget sa
           afi<?>eze bara de progres pe ecran impreuna cu orice alt mod de
           nivel de detaliere, cum ar fi --no-verbose sau --quiet. Aceasta
           este adesea o proprietate dorita atunci cand se invoca wget pentru
           a descarca mai multe fi<?>iere mici/mari. Intr-un astfel de caz,
           wget ar putea fi invocat pur <?>i simplu cu acest parametru pentru
           a ob<?>ine o ie<?>ire mult mai curata pe ecran.

           Aceasta op<?>iune va for<?>a, de asemenea, ca bara de progres sa
           fie afi<?>ata la ie<?>irea de eroare standard atunci cand este
           utilizata impreuna cu op<?>iunea --output-file.

       -N
       --timestamping
           Activeaza marcarea temporala.

       --no-if-modified-since
           Nu trimite antetul If-Modified-Since in modul -N. In schimb,
           trimite o cerere HEAD preliminara. Acest lucru are efect numai in
           modul -N.

       --no-use-server-timestamps
           Nu stabile<?>te datarea fi<?>ierului local dupa cel de pe server.

           In mod implicit, atunci cand un fi<?>ier este descarcat, marcajele
           de timp ale acestuia sunt definite pentru a se potrivi cu cele din
           fi<?>ierul de la distan<?>a. Acest lucru permite utilizarea lui
           --timestamping la invocarile ulterioare ale wget. Cu toate acestea,
           uneori este util sa se bazeze data <?>i ora fi<?>ierului local pe
           data la care acesta a fost descarcat efectiv; in acest scop, a fost
           furnizata op<?>iunea --no-use-server-timestamps.

       -S
       --server-response
           Afi<?>eaza antetele trimise de serverele HTTP <?>i raspunsurile
           trimise de serverele FTP.

       --spider
           Atunci cand este invocat cu aceasta op<?>iune, wget se va comporta
           ca un spider Web (paianjen Web, robot de indexare), ceea ce
           inseamna ca nu va descarca paginile, ci doar va verifica daca
           acestea sunt acolo. De exemplu, pute<?>i utiliza wget pentru a va
           verifica marcajele (de pagini favorite):

            wget --spider --force-html -i marcaje.html

           Aceasta caracteristica necesita mult mai multa munca pentru ca wget
           sa se apropie de func<?>ionalitatea robo<?>ilor de indexare Web
           reali.

       -T secunde
       --timeout=secunde
           Stabile<?>te timpul de a<?>teptare al re<?>elei la secunde secunde.
           Acest lucru este echivalent cu specificarea --dns-timeout,
           --connect-timeout <?>i --read-timeout, toate in acela<?>i timp.

           Cand interac<?>ioneaza cu re<?>eaua, wget poate sa verifice daca
           exista un timp de a<?>teptare <?>i sa intrerupa opera<?>iunea daca
           dureaza prea mult. Acest lucru previne anomalii precum citirile
           suspendate <?>i conexiunile infinite. Singurul timp de a<?>teptare
           activat in mod implicit este un timp de a<?>teptare pentru citire
           de 900 de secunde. Stabilirea unui timp de a<?>teptare la 0 il
           dezactiveaza complet. Daca nu <?>ti<?>i ce face<?>i, cel mai bine
           este sa nu modifica<?>i configurarile implicite de temporizare.

           Toate op<?>iunile legate de temporizare accepta valori zecimale,
           precum <?>i valori de zecimi de secunde. De exemplu, 0,1 secunde
           este o alegere legala (de<?>i nechibzuita) pentru timpul de
           a<?>teptare. Timpii de a<?>teptare de sub o secunda sunt utili
           pentru verificarea timpilor de raspuns ai serverului sau pentru
           testarea laten<?>ei re<?>elei.

       --dns-timeout=secunde
           Stabile<?>te timpul de a<?>teptare pentru cautarea DNS la secunde
           secunde. Cautarile DNS care nu se finalizeaza in timpul specificat
           vor e<?>ua. In mod implicit, nu exista niciun termen de a<?>teptare
           pentru cautarile DNS, altul decat cel implementat de bibliotecile
           sistemului.

       --connect-timeout=secunde
           Stabile<?>te timpul de a<?>teptare pentru conectare la secunde
           secunde. Conexiunile TCP a caror stabilire dureaza mai mult timp
           vor fi intrerupte. In mod implicit, nu exista un termen de
           conectare, altul decat cel implementat de bibliotecile sistemului.

       --read-timeout=secunde
           Stabile<?>te timpul de a<?>teptare pentru citire (<?>i scriere) la
           secunde secunde. ,,Timpul" acestui interval de timp se refera la
           timpul de inactivitate: daca, in orice moment al descarcarii, nu se
           prime<?>te niciun fel de date pentru mai mult de numarul de secunde
           specificat, citirea e<?>ueaza <?>i descarcarea este repornita.
           Aceasta op<?>iune nu afecteaza in mod direct durata intregii
           descarcari.

           Desigur, serverul de la distan<?>a poate alege sa incheie
           conexiunea mai devreme decat cere aceasta op<?>iune. Timpul de
           citire implicit este de 900 de secunde.

       --limit-rate=cantitate
           Limiteaza viteza de descarcare la cantitate octe<?>i pe secunda.
           Cantitatea poate fi exprimata in octe<?>i, kiloocte<?>i cu sufixul
           k sau megaocte<?>i cu sufixul m. De exemplu, --limit-rate=20k va
           limita viteza de preluare la 20Ko/s. Acest lucru este util atunci
           cand, indiferent de motiv, nu dori<?>i ca wget sa consume intreaga
           la<?>ime de banda disponibila.

           Aceasta op<?>iune permite utilizarea numerelor zecimale, de obicei
           in combina<?>ie cu sufixe de putere; de exemplu, --limit-rate=2.5k
           este o valoare legala.

           Re<?>ine<?>i ca wget implementeaza limitarea prin dormirea timpului
           indicat dupa o citire in re<?>ea care a durat mai pu<?>in timp
           decat cel specificat de rata. In cele din urma, aceasta strategie
           face ca transferul TCP sa incetineasca pana la aproximativ rata
           specificata. Cu toate acestea, este posibil sa dureze ceva timp
           pentru a se ajunge la acest echilibru, a<?>a ca nu fi<?>i surprins
           daca limitarea ratei nu func<?>ioneaza bine cu fi<?>iere foarte
           mici.

       -w secunde
       --wait=secunde
           A<?>teapta numarul de secunde specificat intre recuperari. Se
           recomanda utilizarea acestei op<?>iuni, deoarece u<?>ureaza sarcina
           serverului prin faptul ca solicitarile sunt mai pu<?>in frecvente.
           In loc de secunde, timpul poate fi specificat in minute, folosind
           sufixul ,,m", in ore, folosind sufixul ,,h", sau in zile, folosind
           sufixul ,,d".

           Specificarea unei valori mari pentru aceasta op<?>iune este utila
           in cazul in care re<?>eaua sau gazda de destina<?>ie nu
           func<?>ioneaza, astfel incat wget sa poata a<?>tepta suficient de
           mult timp pentru a se a<?>tepta in mod rezonabil ca eroarea de
           re<?>ea sa fie remediata inainte de o noua incercare. Intervalul de
           a<?>teptare specificat de aceasta func<?>ie este influen<?>at de
           op<?>iunea ,,--random-wait", care monitorizeaza.

       --waitretry=secunde
           Daca nu dori<?>i ca wget sa a<?>tepte intre fiecare recuperare, ci
           doar intre incercarile de reincercare a descarcarilor e<?>uate,
           pute<?>i utiliza aceasta op<?>iune. wget va utiliza retrocedarea
           liniara (backoff liniar), a<?>teptand 1 secunda dupa primul e<?>ec
           la un anumit fi<?>ier, apoi a<?>teptand 2 secunde dupa al doilea
           e<?>ec la acel fi<?>ier, pana la numarul maxim de secunde pe care
           il specifica<?>i.

           In mod implicit, wget va adopta o valoare de 10 secunde.

       --random-wait
           Unele situri web pot efectua o analiza a jurnalelor pentru a
           identifica programe de recuperare, cum ar fi wget, cautand
           similitudini semnificative din punct de vedere statistic in ceea ce
           prive<?>te timpul dintre solicitari. Aceasta op<?>iune face ca
           timpul dintre solicitari sa varieze intre 0,5 <?>i 1,5 *
           a<?>teptare secunde, unde a<?>teptarea a fost specificata cu
           ajutorul op<?>iunii --wait, pentru a masca prezen<?>a lui wget de
           la o astfel de analizare.

           Un articol din 2001 dintr-o publica<?>ie dedicata dezvoltarii pe o
           platforma populara intre pasiona<?>ii de software a furnizat codul
           pentru a efectua aceasta analiza din mers. Autorul sau a sugerat
           blocarea la nivelul adreselor de clasa C pentru a se asigura ca
           programele de recuperare automata erau blocate in ciuda schimbarii
           adreselor furnizate de DHCP.

           Op<?>iunea --random-wait a fost inspirata de aceasta recomandare
           nepotrivita de a bloca mul<?>i utilizatori fara legatura cu un sit
           web din cauza ac<?>iunilor unui singur utilizator.

       --no-proxy
           Nu utilizeaza proxy-uri, chiar daca este definita variabila de
           mediu *_proxy corespunzatoare.

       -Q cota
       --quota=cota
           Specifica cota de descarcare pentru recuperarile automate. Valoarea
           poate fi specificata in octe<?>i (implicit), kiloocte<?>i (cu
           sufixul k) sau megaocte<?>i (cu sufixul m).

           Re<?>ine<?>i ca aceasta cota nu va afecta niciodata descarcarea
           unui singur fi<?>ier. Astfel, daca specifica<?>i wget -Q10k
           https://example.com/ls-lR.gz, toate fi<?>ierele ls-lR.gz vor fi
           descarcate. Acela<?>i lucru este valabil chiar <?>i atunci cand
           sunt specificate mai multe adrese URL in linia de comanda. Cota
           este verificata numai la sfar<?>itul fiecarui fi<?>ier descarcat,
           astfel incat nu va rezulta niciodata un fi<?>ier descarcat
           par<?>ial. Astfel, pute<?>i tasta in siguran<?>a wget -Q2m -i sites
           -- descarcarea va fi intrerupta dupa ce fi<?>ierul care epuizeaza
           cota este complet descarcat.

           Stabilirea cotei la 0 sau la inf elimina limitarea cotei de
           descarcare.

       --no-dns-cache
           Dezactiveaza stocarea in cache a cautarilor DNS. In mod normal,
           wget memoreaza adresele IP pe care le-a cautat din DNS, astfel
           incat sa nu fie nevoit sa contacteze in mod repetat serverul DNS
           pentru acela<?>i set (de obicei mic) de gazde de la care
           recupereaza. Aceasta memorie cache exista doar in memorie; o noua
           rulare a wget va contacta din nou DNS.

           Cu toate acestea, s-a raportat ca, in anumite situa<?>ii, nu este
           de dorit sa se stocheze in memoria cache numele gazdelor, chiar
           <?>i pe durata unei aplica<?>ii cu durata scurta de func<?>ionare,
           cum ar fi wget. Cu aceasta op<?>iune, wget efectueaza o noua
           cautare DNS (mai precis, un nou apel la ,,gethostbyname" sau
           ,,getaddrinfo" de fiecare data cand face o noua conexiune. Va rugam
           sa re<?>ine<?>i ca aceasta op<?>iune nu va afecta memoria cache
           care ar putea fi efectuata de biblioteca de rezolvare sau de un
           strat extern de memorie cache, cum ar fi NSCD.

           Daca nu in<?>elege<?>i exact ce face aceasta op<?>iune, probabil ca
           nu ave<?>i nevoie de ea.

       --restrict-file-names=moduri
           Modifica caracterele gasite in adresele URL de la distan<?>a care
           trebuie sa fie eludate in timpul generarii de nume de fi<?>iere
           locale. Caracterele care sunt restric<?>ionate prin aceasta
           op<?>iune sunt eludate, adica inlocuite cu %HH, unde HH este
           numarul hexazecimal care corespunde caracterului restric<?>ionat.
           Aceasta op<?>iune poate fi, de asemenea, utilizata pentru a for<?>a
           toate cazurile alfabetice sa fie scrise cu minuscule sau majuscule.

           In mod implicit, wget eludeaza caracterele care nu sunt valide sau
           sigure ca parte a numelor de fi<?>iere in sistemul dumneavoastra de
           operare, precum <?>i caracterele de control care sunt de obicei
           neimprimabile. Aceasta op<?>iune este utila pentru a modifica
           aceste valori implicite, poate pentru ca descarca<?>i pe o
           parti<?>ie non-nativa, pentru ca dori<?>i sa dezactiva<?>i eludarea
           caracterelor de control sau pentru ca dori<?>i sa
           restric<?>iona<?>i in continuare caracterele doar la cele din
           intervalul de valori ASCII.

           modurile sunt un set de valori text separate prin virgula. Valorile
           acceptabile sunt unix, windows, nocontrol, ascii, lowercase <?>i
           uppercase. Valorile unix <?>i windows se exclud reciproc (una se
           suprapune celeilalte), la fel ca <?>i lowercase <?>i uppercase.
           Ultimele sunt cazuri speciale, deoarece nu modifica setul de
           caractere care ar trebui sa fie eludate, ci mai degraba for<?>eaza
           rutele locale ale fi<?>ierelor sa fie convertite fie in minuscule,
           fie in majuscule.

           Cand se specifica ,,unix", wget eludeaza caracterul / <?>i
           caracterele de control din intervalele 0--31 <?>i 128--159. Aceasta
           este valoarea implicita pe sistemele de operare de tip Unix.

           Cand se specifica ,,windows", wget eludeaza caracterele \, |, /, :,
           ?, ", *, <, >, precum <?>i caracterele de control din intervalele
           0--31 <?>i 128--159. In plus, wget in modul ,,windows" utilizeaza +
           in loc de : pentru a separa gazda <?>i portul in numele de
           fi<?>iere locale <?>i utilizeaza @ in loc de ? pentru a separa
           por<?>iunea de interogare a numelui de fi<?>ier de restul. Prin
           urmare, o adresa URL care ar fi salvata ca
           www.xemacs.org:4300/search.pl?input=blah in modul Unix va fi
           salvata ca www.xemacs.org+4300/search.pl@input=blah in modul
           ,,windows". Acest mod este cel implicit pe Windows.

           Daca specifica<?>i nocontrol, atunci se dezactiveaza <?>i eludarea
           caracterelor de control. Aceasta op<?>iune poate avea sens atunci
           cand descarca<?>i adrese URL ale caror nume con<?>in caractere
           UTF-8, pe un sistem care poate salva <?>i afi<?>a nume de fi<?>iere
           in UTF-8 (unele valori posibile ale octe<?>ilor utilizate in
           secven<?>ele de octe<?>i UTF-8 se incadreaza in intervalul de
           valori desemnate de wget ca ,,controale").

           Modul ascii este utilizat pentru a specifica faptul ca to<?>i
           octe<?>ii ale caror valori se afla in afara intervalului de
           caractere ASCII (adica mai mari de 127) trebuie sa fie eluda<?>i.
           Acest lucru poate fi util atunci cand se salveaza nume de fi<?>iere
           a caror codificare nu se potrive<?>te cu cea utilizata local.

       -4
       --inet4-only
       -6
       --inet6-only
           For<?>eaza conectarea la adrese IPv4 sau IPv6. Cu --inet4-only sau
           -4, wget se va conecta numai la gazde IPv4, ignorand inregistrarile
           AAAA din DNS <?>i refuzand sa se conecteze la adresele IPv6
           specificate in adresele URL. In schimb, cu --inet6-only sau -6,
           wget se va conecta numai la gazde IPv6 <?>i va ignora
           inregistrarile A <?>i adresele IPv4.

           Niciuna dintre aceste op<?>iuni nu ar trebui sa fie necesara in mod
           normal. In mod implicit, un wget compatibil cu IPv6 va utiliza
           familia de adrese specificata de inregistrarea DNS a gazdei. Daca
           DNS raspunde cu adrese IPv4 <?>i IPv6, wget le va incerca in
           succesiune pana cand gase<?>te una la care se poate conecta; (a se
           vedea, de asemenea, op<?>iunea ,,--prefer-family" descrisa mai jos.

           Aceste op<?>iuni pot fi utilizate pentru a for<?>a in mod deliberat
           utilizarea familiilor de adrese IPv4 sau IPv6 pe sistemele cu doua
           familii, de obicei pentru a ajuta la depanare sau pentru a rezolva
           probleme de configurare a re<?>elei. Se poate specifica in
           acela<?>i timp doar una dintre --inet6-only <?>i --inet4-only.
           Niciuna dintre aceste op<?>iuni nu este disponibila in wget
           compilat fara suport IPv6.

       --prefer-family=none/IPv4/IPv6
           Atunci cand se ofera posibilitatea de a alege intre mai multe
           adrese, se conecteaza mai intai la adresele cu familia de adrese
           specificata. Ordinea adreselor returnata de DNS este utilizata in
           mod implicit fara modificari.

           Astfel se evita erorile false <?>i incercarile de conectare atunci
           cand se acceseaza gazde care se rezolva atat la adrese IPv6, cat
           <?>i la adrese IPv4 din re<?>ele IPv4. De exemplu, www.kame.net se
           rezolva la 2001:200:0:8002:203:47ff:fea5:3085 <?>i la
           203.178.141.194. Atunci cand familia preferata este ,,IPv4", adresa
           IPv4 este utilizata mai intai; atunci cand familia preferata este
           ,,IPv6", adresa IPv6 este utilizata mai intai; daca valoarea
           specificata este ,,none", ordinea adreselor returnata de DNS este
           utilizata fara modificari.

           Spre deosebire de -4 <?>i -6, aceasta op<?>iune nu inhiba accesul
           la nici o familie de adrese, ci doar modifica ordinea in care sunt
           accesate adresele. De asemenea, re<?>ine<?>i ca reordonarea
           efectuata de aceasta op<?>iune este stabila -- nu afecteaza ordinea
           adreselor din aceea<?>i familie. Altfel spus, ordinea relativa a
           tuturor adreselor IPv4 <?>i a tuturor adreselor IPv6 ramane intacta
           in toate cazurile.

       --retry-connrefused
           Considera eroarea ,,conexiune refuzata" ca fiind o eroare
           tranzitorie <?>i incearca din nou. In mod normal, wget renun<?>a la
           o adresa URL atunci cand nu se poate conecta la sit, deoarece
           e<?>ecul conexiunii este considerat un semn ca serverul nu
           func<?>ioneaza deloc <?>i ca incercarile repetate nu ar ajuta.
           Aceasta op<?>iune este destinata oglindirii siturilor nesigure ale
           caror servere au tendin<?>a de a disparea pentru perioade scurte de
           timp.

       --user=utilizator
       --password=parola
           Specifica numele de utilizator utilizator <?>i parola parola atat
           pentru preluarea fi<?>ierelor prin FTP, cat <?>i prin HTTP.
           Ace<?>ti parametri pot fi suprascri<?>i folosind op<?>iunile
           --ftp-user <?>i --ftp-password pentru conexiunile FTP <?>i
           op<?>iunile --http-user <?>i --http-password pentru conexiunile
           HTTP.

       --ask-password
           Solicita o parola pentru fiecare conexiune stabilita. Nu poate fi
           specificata atunci cand se utilizeaza op<?>iunea --password,
           deoarece acestea se exclud reciproc.

       --use-askpass=comanda
           Solicita un utilizator <?>i o parola folosind comanda specificata.
           Daca nu se specifica nicio comanda, se utilizeaza comanda din
           variabila de mediu WGET_ASKPASS. Daca WGET_ASKPASS nu este
           definita, se utilizeaza comanda din variabila de mediu SSH_ASKPASS.

           Pute<?>i stabili comanda implicita pentru ,,use-askpass" in
           fi<?>ierul .wgetrc. Aceasta configurare poate fi suprascrisa din
           linia de comanda.

       --no-iri
           Dezactiveaza suportul pentru adresele URI interna<?>ionalizate
           (IRI). Utiliza<?>i op<?>iunea --iri pentru a-l activa. Suportul
           pentru IRI este activat in mod implicit.

           Pute<?>i stabili starea implicita a suportului IRI utilizand
           comanda ,,iri" din .wgetrc. Aceasta configurare poate fi
           suprascrisa din linia de comanda.

       --local-encoding=codificarea
           For<?>eaza wget sa utilizeze codificarea ca codificare implicita a
           sistemului. Aceasta afecteaza modul in care wget converte<?>te
           adresele URL specificate ca argumente din codificarea locala
           dictata de configura<?>ia regionala in UTF-8 pentru suportul IRI.

           wget utilizeaza func<?>ia nl_langinfo() <?>i apoi variabila de
           mediu ,,CHARSET" pentru a ob<?>ine configura<?>ia regionala
           (codificarea caracterelor). Daca nu reu<?>e<?>te, se utilizeaza
           ASCII.

           Pute<?>i defini codificarea locala implicita folosind comanda
           ,,local_encoding" din .wgetrc. Aceasta configurare poate fi
           suprascrisa din linia de comanda.

       --remote-encoding=codificarea
           For<?>eaza wget sa utilizeze codificarea drept codificarea
           implicita a serverului de la distan<?>a. Acest lucru afecteaza
           modul in care wget converte<?>te adresele URI gasite in fi<?>iere
           din codificarea de la distan<?>a in UTF-8 in timpul unei preluari
           recursive. Aceasta op<?>iune este utila doar pentru suportul IRI,
           pentru interpretarea caracterelor non-ASCII.

           Pentru HTTP, codificarea la distan<?>a poate fi gasita in antetul
           HTTP ,,Content-Type" <?>i in metaeticheta HTML ,,Content-Type
           http-equiv".

           Pute<?>i stabili codificarea implicita utilizand comanda
           ,,remoteencoding" din .wgetrc. Aceasta configurare poate fi
           suprascrisa din linia de comanda.

       --unlink
           For<?>eaza wget sa dezlege un fi<?>ier in loc sa suprascrie
           fi<?>ierul existent. Aceasta op<?>iune este utila pentru
           descarcarea in directorul cu legaturi dure.

   Op<?>iuni director
       -nd
       --no-directories
           Nu creeaza o ierarhie de directoare atunci cand recupereaza
           recursiv. Cu aceasta op<?>iune activata, toate fi<?>ierele vor fi
           salvate in directorul curent, fara a se face suprapunerea
           (suprascrierea), daca un nume apare de mai multe ori, numele
           fi<?>ierelor vor primi extensii .n.

       -x
       --force-directories
           Opusul lui -nd --- creeaza o ierarhie de directoare, chiar daca
           altfel nu ar fi fost creata niciuna. De exemplu, wget -x
           http://fly.srk.fer.hr/robots.txt va salva fi<?>ierul descarcat in
           fly.srk.fer.hr/robots.txt.

       -nH
       --no-host-directories
           Dezactiveaza generarea de directoare cu prefix de gazda. In mod
           implicit, invocarea Wget cu -r http://fly.srk.fer.hr/ va crea o
           structura de directoare care incepe cu fly.srk.fer.hr/. Aceasta
           op<?>iune dezactiveaza un astfel de comportament.

       --protocol-directories
           Utilizeaza numele protocolului ca o componenta de director a
           numelor de fi<?>iere locale. De exemplu, cu aceasta op<?>iune, wget
           -r http://gazda va salva la http/gazda/..., mai degraba decat doar
           la gazda/....

       --cut-dirs=numar
           Ignora numarul de componente ale directorului. Acest lucru este
           util pentru a ob<?>ine un control fin asupra directorului in care
           va fi salvata recuperarea recursiva.

           Sa luam, de exemplu, directorul de la
           ftp://ftp.xemacs.org/pub/xemacs/. Daca il prelua<?>i cu op<?>iunea
           -r, acesta va fi salvat local sub ftp.xemacs.org/pub/xemacs/. In
           timp ce op<?>iunea -nH poate elimina partea ftp.xemacs.org/,
           ramane<?>i blocat cu pub/xemacs. Aici este unde op<?>iunea
           --cut-dirs este utia; aceasta face ca wget sa nu ,,vada"
           componentele directoarelor la distan<?>a numarul. Iata cateva
           exemple de func<?>ionare a op<?>iunii --cut-dirs.

            Fara op<?>iuni -> ftp.xemacs.org/pub/xemacs/  -nH -> pub/xemacs/
            -nH --cut-dirs=1 -> xemacs/  -nH --cut-dirs=2 -> .
           --cut-dirs=1 -> ftp.xemacs.org/xemacs/  ...

           Daca dori<?>i doar sa scapa<?>i de structura directoarelor, aceasta
           op<?>iune este similara cu o combina<?>ie intre -nd <?>i -P. Cu
           toate acestea, spre deosebire de -nd, --cut-dirs nu se pierde cu
           subdirectoarele - de exemplu, cu -nH --cut-dirs=1, un subdirector
           beta/ va fi plasat in xemacs/beta, a<?>a cum ar fi de a<?>teptat.

       -P prefix
       --directory-prefix=prefix
           Stabile<?>te prefixul directorului la prefix. prefixul directorului
           este directorul in care vor fi salvate toate celelalte fi<?>iere
           <?>i subdirectoare, adica in varful arborelui de recuperare.
           Valoarea implicita este . (directorul curent).

   Op<?>iuni HTTP
       --default-page=nume
           Utilizeaza nume ca nume de fi<?>ier implicit atunci cand acesta nu
           este cunoscut (de exemplu, pentru adresele URL care se termina cu o
           bara oblica), in loc de index.html.

       -E
       --adjust-extension
           Daca se descarca un fi<?>ier de tip application/xhtml+xml sau
           text/html <?>i adresa URL nu se termina cu expresia regulata
           \.[Hh][Tt][Mm][Ll]?, aceasta op<?>iune va face ca sufixul .html sa
           fie adaugat la numele de fi<?>ier local. Acest lucru este util, de
           exemplu, atunci cand face<?>i o oglindire a unui sit de la
           distan<?>a care utilizeaza pagini .asp, dar dori<?>i ca paginile
           oglindite sa poata fi vizualizate pe serverul Apache existent. O
           alta utilizare buna pentru acest lucru este atunci cand
           descarca<?>i materiale generate de CGI. O adresa URL precum
           http://site.com/article.cgi?25 va fi salvata ca
           article.cgi?25.html.

           Re<?>ine<?>i ca numele de fi<?>iere schimbate in acest mod vor fi
           descarcate din nou de fiecare data cand ve<?>i reface o oglinda a
           unui sit, deoarece wget nu poate spune ca fi<?>ierul local X.html
           corespunde adresei URL de la distan<?>a X (deoarece nu <?>tie inca
           daca adresa URL produce o ie<?>ire de tip text/html sau
           application/xhtml+xml.

           Incepand cu versiunea 1.12, wget se va asigura, de asemenea, ca
           toate fi<?>ierele descarcate de tip text/css se termina cu sufixul
           .css, iar op<?>iunea a fost redenumita din --html-extension, pentru
           a reflecta mai bine noul comportament. Vechiul nume al op<?>iunii
           este inca acceptabil, dar ar trebui considerat acum ca fiind
           depreciat.

           Incepand cu versiunea 1.19.2, wget se va asigura, de asemenea, ca
           toate fi<?>ierele descarcate cu un ,,Content-Encoding\[u201D] de
           br, compress, deflate sau gzip se termina cu sufixul .br, .Z, .zlib
           <?>i, respectiv, .gz.

           La un moment dat in viitor, aceasta op<?>iune ar putea fi extinsa
           pentru a include sufixe pentru alte tipuri de con<?>inut, inclusiv
           tipuri de con<?>inut care nu sunt analizate de wget.

       --http-user=utilizator
       --http-password=parola
           Specifica numele de utilizator utilizator <?>i parola parola pe un
           server HTTP. In func<?>ie de tipul provocarii, wget le va codifica
           folosind fie ,,basic" (nesigur), ,,digest", fie schema de
           autentificare ,,NTLM" de Windows.

           Un alt mod de a specifica numele de utilizator <?>i parola este in
           adresa URL insa<?>i. Oricare dintre cele doua metode dezvaluie
           parola oricui se deranjeaza sa ruleze ps. Pentru a preveni ca
           parolele sa fie vazute, utiliza<?>i --use-askpass sau stoca<?>i-le
           in .wgetrc sau .netrc <?>i asigura<?>i-va ca proteja<?>i aceste
           fi<?>iere de al<?>i utilizatori cu chmod. Daca parolele sunt foarte
           importante, nu le lasa<?>i nici in acele fi<?>iere -- edita<?>i
           fi<?>ierele <?>i <?>terge<?>i-le dupa ce wget a inceput
           descarcarea.

       --no-http-keep-alive
           Dezactiveaza func<?>ia ,,keep-alive" pentru descarcarile HTTP. In
           mod normal, wget solicita serverului sa men<?>ina conexiunea
           deschisa, astfel incat, atunci cand descarca<?>i mai multe
           documente de pe acela<?>i server, acestea sa fie transferate prin
           aceea<?>i conexiune TCP. Acest lucru economise<?>te timp <?>i, in
           acela<?>i timp, reduce sarcina pe server.

           Aceasta op<?>iune este utila atunci cand, din anumite motive,
           conexiunile persistente (keep-alive) nu func<?>ioneaza, de exemplu,
           din cauza unei erori a serverului sau din cauza incapacita<?>ii
           scripturilor din partea serverului de a face fa<?>a conexiunilor.

       --no-cache
           Dezactiveaza memoria cache de pe server. In acest caz, wget va
           trimite serverului de la distan<?>a directivele corespunzatoare
           (Cache-Control: no-cache <?>i Pragma: no-cache) pentru a ob<?>ine
           fi<?>ierul de la serviciul de la distan<?>a, in loc sa returneze
           versiunea din memoria cache. Acest lucru este deosebit de util
           pentru recuperarea <?>i golirea documentelor invechite de pe
           serverele proxy.

           Stocarea in cache este permisa in mod implicit.

       --no-cookies
           Dezactiveaza utilizarea modulelor cookie. Modulele cookie sunt un
           mecanism de men<?>inere a starii pe server. Serverul trimite
           clientului un modul cookie folosind antetul ,,Set-Cookie", iar
           clientul raspunde cu acela<?>i modul cookie la solicitarile
           ulterioare. Deoarece cookie-urile permit proprietarilor de servere
           sa <?>ina eviden<?>a vizitatorilor <?>i siturilor sa faca schimb de
           aceste informa<?>ii, unii le considera o incalcare a vie<?>ii
           private. Op<?>iunea implicita este de a utiliza cookie-uri; cu
           toate acestea, stocarea cookie-urilor nu este activata in mod
           implicit.

       --load-cookies fi<?>ier
           Incarca cookie-urile din fi<?>ier inainte de prima recuperare HTTP.
           fi<?>ier este un fi<?>ier textual in formatul utilizat ini<?>ial de
           fi<?>ierul cookies.txt al Netscape.

           De obicei, ve<?>i utiliza aceasta op<?>iune atunci cand oglindi<?>i
           situri care necesita conectare pentru a accesa o parte sau tot
           con<?>inutul lor. Procesul de conectare func<?>ioneaza de obicei
           prin emiterea de catre serverul web a unui modul cookie HTTP la
           primirea <?>i verificarea acreditarilor dumneavoastra. Cookie-ul
           este apoi retrimis de catre navigator atunci cand accesa<?>i acea
           parte a sitului, dovedind astfel identitatea dumneavoastra.

           Oglindirea unui astfel de sit necesita ca wget sa trimita
           acelea<?>i cookie-uri pe care navigatorul dvs. le trimite atunci
           cand comunica<?>i cu situl respectiv. Acest lucru se realizeaza
           prin --load-cookies --- simplu direc<?>iona<?>i wget catre
           loca<?>ia fi<?>ierului cookies.txt, iar acesta va trimite
           acelea<?>i cookie-uri pe care le-ar trimite <?>i navigatorul dvs.
           in aceea<?>i situa<?>ie. Diferite navigatoare pastreaza fi<?>ierele
           cookie textuale in loca<?>ii diferite:

           "Netscape 4.x."
               Cookie-urile sunt in ~/.netscape/cookies.txt.

           "Mozilla and Netscape 6.x."
               Fi<?>ierul cookie al Mozilla se nume<?>te, de asemenea,
               cookies.txt, situat undeva sub ~/.mozilla, in directorul
               profilului dvs. Ruta completa ajunge de obicei sa arate oarecum
               ca ~/.mozilla/default/un-<?>ir-ciudat/cookies.txt.

           "Internet Explorer."
               Pute<?>i produce un fi<?>ier cookie pe care wget il poate
               utiliza folosind meniul Fi<?>ier, Import <?>i Export, Export
               Cookies. Acest lucru a fost testat cu Internet Explorer 5; nu
               se garanteaza ca va func<?>iona cu versiunile anterioare.

           "Other browsers."
               Daca utiliza<?>i un alt navigator pentru a crea cookie-urile,
               --load-cookies va func<?>iona numai daca pute<?>i localiza sau
               produce un fi<?>ier cookie in formatul Netscape pe care wget il
               a<?>teapta.

           Daca nu pute<?>i utiliza --load-cookies, ar putea exista totu<?>i o
           alternativa. Daca navigatorul dvs. accepta un ,, administrator de
           cookie-uri", il pute<?>i utiliza pentru a vedea cookie-urile
           utilizate la accesarea sitului pe care il oglindi<?>i. Nota<?>i
           numele <?>i valoarea cookie-ului <?>i indica<?>i-i manual lui wget
           sa trimita acele cookie-uri, ocolind suportul ,,oficial" pentru
           cookie-uri:

            wget --no-cookies --header "Cookie: <nume>=<valoare>"

       --save-cookies fi<?>ier
           Salveaza cookie-urile in fi<?>ier inainte de a ie<?>i. Acest lucru
           nu va salva cookie-urile care au expirat sau care nu au un termen
           de expirare (a<?>a-numitele ,,cookie-uri de sesiune"), dar
           consulta<?>i <?>i op<?>iunea --keep-session-cookies.

       --keep-session-cookies
           Atunci cand este specificata, face ca --save-cookies sa salveze
           <?>i cookie-urile de sesiune. In mod normal, cookie-urile de
           sesiune nu sunt salvate, deoarece sunt destinate sa fie pastrate in
           memorie <?>i uitate atunci cand ie<?>i<?>i din navigator. Salvarea
           lor este utila pe siturile care va cer sa va autentifica<?>i sau sa
           vizita<?>i pagina principala inainte de a putea accesa anumite
           pagini. Cu aceasta op<?>iune, mai multe rulari wget sunt
           considerate o singura sesiune de navigare in ceea ce prive<?>te
           situl in cauza.

           Deoarece formatul fi<?>ierelor cookie nu con<?>ine in mod normal
           cookie-uri de sesiune, wget le marcheaza cu o data de expirare de
           0. Op<?>iunea --load-cookies a lui wget le recunoa<?>te ca fiind
           cookie-uri de sesiune, dar ar putea deruta alte navigatoare.
           Re<?>ine<?>i, de asemenea, ca cookie-urile astfel incarcate vor fi
           tratate ca alte cookie-uri de sesiune, ceea ce inseamna ca, daca
           dori<?>i ca --save-cookies sa le pastreze din nou, trebuie sa
           folosi<?>i din nou --keep-session-cookies.

       --ignore-length
           Din nefericire, unele servere HTTP (mai exact, programe CGI) trimit
           anteturi ,,Content-Length" false, ceea ce il face pe wget sa o ia
           razna, deoarece crede ca nu tot documentul a fost recuperat.
           Pute<?>i depista acest sindrom daca wget incearca din nou <?>i din
           nou sa ob<?>ina acela<?>i document, pretinzand de fiecare data ca
           conexiunea (altfel normala) s-a inchis pe acela<?>i octet.

           Cu aceasta op<?>iune, wget va ignora antetul ,,Content-Length" ---
           ca <?>i cum nu ar fi existat niciodata.

       --header=linie-antet
           Trimite<?>i linie-antet impreuna cu restul antetelor in fiecare
           cerere HTTP. Antetul furnizat este trimis a<?>a cum este, ceea ce
           inseamna ca trebuie sa con<?>ina numele <?>i valoarea separate prin
           doua puncte <?>i nu trebuie sa con<?>ina linii noi.

           Pute<?>i defini mai mult de un antet suplimentar specificand
           --header de mai multe ori.

            wget --header='Accept-Charset: iso-8859-2' \
           --header='Accept-Language: hr' \  http://fly.srk.fer.hr/

           Specificarea unui <?>ir gol ca valoare a antetului va <?>terge
           toate anteturile anterioare definite de utilizator.

           Incepand cu Wget 1.10, aceasta op<?>iune poate fi utilizata pentru
           a anula anteturile generate automat. Acest exemplu ii indica lui
           wget sa se conecteze la localhost, dar sa specifice foo.bar in
           antetul ,,Host":

            wget --header="Host: foo.bar" http://localhost/

           In versiunile de Wget anterioare versiunii 1.10, o astfel de
           utilizare a --header a cauzat trimiterea de anteturi duplicate.

       --compression=tip
           Selecteaza tipul de comprimare care urmeaza sa fie utilizat.
           Valorile posibile sunt auto, gzip <?>i none.

           Daca se specifica auto sau gzip, wget solicita serverului sa
           comprime fi<?>ierul folosind formatul de comprimare gzip. Daca
           serverul comprima fi<?>ierul <?>i raspunde cu campul de antet
           ,,Content-Encoding" definit in mod corespunzator, fi<?>ierul va fi
           decomprimat automat.

           Daca se specifica none, wget nu va cere serverului sa comprime
           fi<?>ierul <?>i nu va decomprima niciun raspuns al serverului.
           Aceasta este valoarea implicita.

           Suportul pentru comprimare este in prezent experimental. In cazul
           in care este activat, va rugam sa raporta<?>i orice eroare la
           ,,bug-wget@gnu.org".

       --max-redirect=numar
           Specifica numarul maxim de redirec<?>ionari care trebuie urmate
           pentru o resursa. Valoarea implicita este 20, care este de obicei
           mult mai mult decat este necesar. Cu toate acestea, in acele ocazii
           in care dori<?>i sa permite<?>i mai multe (sau mai pu<?>ine),
           aceasta este op<?>iunea care trebuie utilizata.

       --proxy-user=utilizator
       --proxy-password=parola
           Specifica numele de utilizator utilizator <?>i parola parola pentru
           autentificarea pe un server proxy. wget le va codifica folosind
           schema de autentificare ,,basic".

           Considera<?>iile de securitate similare cu cele din cazul
           --http-password se aplica <?>i aici.

       --referer=url
           Include antetul ,,Referer: url" in cererea HTTP. Util pentru
           recuperarea documentelor cu procesare pe server care presupun ca
           acestea sunt intotdeauna recuperate de catre navigatoarele web
           interactive <?>i ies corect doar atunci cand Referer este definit
           la una dintre paginile care indica spre ele.

       --save-headers
           Salveaza antetele trimise de serverul HTTP in fi<?>ier, inaintea
           con<?>inutului propriu-zis, cu o linie goala ca separator.

       -U <?>ir-agent
       --user-agent=<?>ir-agent
           Se identifica ca <?>ir-agent fa<?>a de serverul HTTP.

           Protocolul HTTP permite clien<?>ilor sa se identifice cu ajutorul
           unui camp de antet ,,User-Agent". Acest lucru permite distingerea
           software-ului WWW, de obicei in scopuri statistice sau pentru
           urmarirea incalcarilor de protocol. wget se identifica in mod
           normal ca Wget/versiune, versiune fiind numarul versiunii curente a
           wget.

           Cu toate acestea, se <?>tie ca unele siteuri au impus politica de
           adaptare a rezultatului in func<?>ie de informa<?>iile furnizate de
           ,,User-Agent". De<?>i, in teorie, nu este o idee atat de rea,
           aceasta a fost abuzata de servere care au refuzat informa<?>ii
           pentru al<?>i clien<?>i decat (istoric) Netscape sau, mai frecvent,
           Microsoft Internet Explorer. Aceasta op<?>iune va permite sa
           modifica<?>i linia ,,User-Agent" emisa de wget. Utilizarea acestei
           op<?>iuni este descurajata, cu excep<?>ia cazului in care <?>ti<?>i
           cu adevarat ce face<?>i.

           Specificarea unui agent utilizator gol cu --user-agent="" ii indica
           lui wget sa nu trimita antetul ,,User-Agent" in cererile HTTP.

       --post-data=<?>ir
       --post-file=fi<?>ier
           Utilizeaza POST ca metoda pentru toate cererile HTTP <?>i trimite
           datele specificate in corpul cererii. --post-data trimite <?>iruri
           ca date, in timp ce --post-file trimite con<?>inutul lui fi<?>ier.
           In afara de aceasta, ele func<?>ioneaza exact in acela<?>i mod. In
           special, ambele a<?>teapta un con<?>inut de forma
           ,,cheie1=valoare1&key2=valoare2", cu codificare procentuala pentru
           caracterele speciale; singura diferen<?>a este ca una dintre ele
           a<?>teapta con<?>inutul ca parametru de linie de comanda, iar
           cealalta accepta con<?>inutul dintr-un fi<?>ier. In special,
           --post-file nu este pentru transmiterea de fi<?>iere ca
           ata<?>amente la formulare: acestea trebuie sa apara ca date
           ,,cheie=valoare" (cu codificarea procentuala corespunzatoare), la
           fel ca orice altceva. wget nu accepta in prezent
           ,,multipart/form-data" pentru transmiterea de date POST; doar
           ,,application/x-www-form-urlencoded". Trebuie specificata numai una
           dintre op<?>iunile --post-data <?>i --post-file.

           Va rugam sa re<?>ine<?>i ca wget nu solicita ca respectivul
           con<?>inut sa fie de forma "cheie1=valoare1&cheie2=valoare2" <?>i
           nici nu testeaza acest lucru. wget va transmite pur <?>i simplu
           orice date care ii sunt furnizate. Cu toate acestea, majoritatea
           serverelor se a<?>teapta ca datele POST sa fie in formatul de mai
           sus atunci cand proceseaza formulare HTML.

           Cand se trimite o cerere POST utilizand op<?>iunea --post-file,
           wget trateaza fi<?>ierul ca pe un fi<?>ier binar <?>i va trimite
           fiecare caracter din cererea POST fara a elimina caracterele de
           linie noua sau salt de pagina. Orice alte caractere de control din
           text vor fi, de asemenea, trimise ca atare in cererea POST.

           Va rugam sa re<?>ine<?>i ca wget trebuie sa cunoasca in prealabil
           dimensiunea datelor POST. Prin urmare, argumentul pentru
           ,,-post-file" trebuie sa fie un fi<?>ier obi<?>nuit; specificarea
           unei FIFO (conducte cu nume) sau a ceva precum /dev/stdin nu va
           func<?>iona. Nu este foarte clar cum se poate evita aceasta
           limitare inerenta la HTTP/1.0. De<?>i HTTP/1.1 introduce transferul
           chunked (in buca<?>i) care nu necesita cunoa<?>terea in avans a
           lungimii cererii, un client nu poate utiliza transferul in buca<?>i
           decat daca <?>tie ca vorbe<?>te cu un server HTTP/1.1. <?>i nu
           poate <?>ti acest lucru pana cand nu prime<?>te un raspuns, care la
           randul sau necesita ca cererea sa fi fost finalizata - o problema
           de tipul ,,oul <?>i gaina".

           Nota: Incepand cu versiunea 1.15, in cazul in care wget este
           redirec<?>ionat dupa ce cererea POST este finalizata,
           comportamentul sau va depinde de codul de raspuns returnat de
           server. In cazul unei redirec<?>ionari 301 Moved Permanently (mutat
           permanent), 302 Moved Temporarily (mutat temporar) sau 307
           Temporary Redirect (redirec<?>ionare temporara), wget va continua,
           in conformitate cu RFC2616, sa trimita o cerere POST. In cazul in
           care un server dore<?>te ca clientul sa schimbe metoda de
           solicitare la redirec<?>ionare, acesta trebuie sa trimita un cod de
           raspuns 303. A se vedea sec<?>iunea ,,Alt cod de raspuns".

           Acest exemplu arata cum sa va conecta<?>i la un server folosind
           POST <?>i apoi sa descarca<?>i paginile dorite, probabil accesibile
           doar utilizatorilor autoriza<?>i:

            # Se conecteaza la server. Acest lucru se poate face doar o singura
           data.  wget --save-cookies cookies.txt \  --post-data
           'user=foo&password=bar' \  http://example.com/auth.php    #
           Acum ia pagina sau paginile care ne intereseaza.  wget --load-cookies
           cookies.txt \  -p http://example.com/interesting/article.php

           Daca serverul utilizeaza cookie-uri de sesiune pentru a urmari
           autentificarea utilizatorului, cele de mai sus nu vor func<?>iona,
           deoarece --save-cookies nu le va salva (<?>i nici navigatoarele nu
           le vor salva), iar fi<?>ierul cookies.txt va fi gol. In acest caz,
           utiliza<?>i --keep-session-cookies impreuna cu --save-cookies
           pentru a for<?>a salvarea cookie-urilor de sesiune.

       --method=metoda-HTTP
           In scopul scriptarii RESTful, wget permite trimiterea altor metode
           HTTP fara a fi nevoie sa le defini<?>i in mod explicit folosind
           --header=linie-antet. wget va utiliza orice <?>ir de caractere care
           ii este transmis dupa --method ca metoda HTTP catre server.

       --body-data=<?>ir-date
       --body-file=fi<?>ier-date
           Trebuie sa fie definita atunci cand este necesar sa se trimita date
           suplimentare catre server impreuna cu metoda specificata cu
           ajutorul op<?>iunii --method. --body-data trimite <?>iruri ca date,
           in timp ce --body-file trimite con<?>inutul lui fi<?>ier. In afara
           de aceasta, ele func<?>ioneaza exact in acela<?>i mod.

           In prezent, op<?>iunea --body-file nu este pentru transmiterea
           fi<?>ierelor ca un intreg. wget nu accepta in prezent
           ,,multipart/form-data" pentru transmiterea de date; doar
           ,,application/x-www-form-urlencoded". In viitor, acest lucru poate
           fi modificat astfel incat wget sa trimita --body-file ca fi<?>ier
           complet, in loc sa trimita con<?>inutul sau catre server. Va rugam
           sa fi<?>i con<?>tien<?>i de faptul ca wget trebuie sa cunoasca in
           prealabil con<?>inutul datelor BODY <?>i, prin urmare, argumentul
           pentru --body-file trebuie sa fie un fi<?>ier obi<?>nuit. Pentru o
           explica<?>ie mai detaliata, consulta<?>i --post-file. Trebuie
           specificata doar una dintre op<?>iunile --body-data <?>i
           --body-file.

           In cazul in care wget este redirec<?>ionat dupa ce cererea este
           finalizata, wget va suspenda metoda curenta <?>i va trimite o
           cerere GET pana la finalizarea redirec<?>ionarii. Acest lucru este
           valabil pentru toate codurile de raspuns de redirec<?>ionare, cu
           excep<?>ia 307 Temporary Redirect (Redirec<?>ionare temporara),
           care este utilizat pentru a specifica in mod explicit ca metoda de
           solicitare nu trebuie sa se schimbe. O alta excep<?>ie este atunci
           cand metoda este stabilita ,,POST", caz in care se respecta
           regulile de redirec<?>ionare specificate la --post-data.

       --content-disposition
           Daca este stabilita la <<on>>, este activat suportul experimental
           (nu este complet func<?>ional) pentru antetele
           ,,Content-Disposition". Acest lucru poate duce in prezent la mai
           multe drumuri dus-intors catre server pentru o cerere ,,HEAD" <?>i
           se <?>tie ca sufera de cateva erori, motiv pentru care nu este
           activat in mod implicit.

           Aceasta op<?>iune este utila pentru unele programe CGI de
           descarcare de fi<?>iere care utilizeaza antetele
           ,,Content-Disposition" pentru a descrie numele unui fi<?>ier
           descarcat.

           Cand este combinata cu op<?>iunile --metalink-over-http <?>i
           --trust-server-names, un fi<?>ier Content-Type:
           application/metalink4+xml este denumit utilizand campul de nume de
           fi<?>ier ,,Content-Disposition", daca este disponibil.

       --content-on-error
           Daca aceasta op<?>iune este stabilita la <<on>>, wget nu va sari
           peste con<?>inut atunci cand serverul raspunde cu un cod de stare
           http care indica o eroare.

       --trust-server-names
           Daca este definita, la o redirec<?>ionare, numele fi<?>ierului
           local se va baza pe adresa URL de redirec<?>ionare. In mod
           implicit, numele fi<?>ierului local se bazeaza pe adresa URL
           originala. In cazul recuperarii recursive, acest lucru poate fi
           util, deoarece in multe situri web, adresele URL redirec<?>ionate
           corespund unei structuri de fi<?>iere subiacente, in timp ce
           adresele URL de legatura nu corespund.

       --auth-no-challenge
           Daca se specifica aceasta op<?>iune, wget va trimite informa<?>ii
           de autentificare HTTP de baza (nume de utilizator <?>i parola in
           text simplu) pentru toate solicitarile, la fel cum Wget 1.10.2 <?>i
           versiunile anterioare faceau in mod implicit.

           Utilizarea acestei op<?>iuni nu este recomandata <?>i este
           destinata doar pentru a permite utilizarea unor servere obscure,
           care nu trimit niciodata provocari de autentificare HTTP, dar
           accepta informa<?>ii de autentificare nesolicitate, adica, in plus
           fa<?>a de autentificarea bazata pe formular.

       --retry-on-host-error
           Considera erorile de gazda, cum ar fi ,,Temporary failure in name
           resolution" (E<?>ec temporar in rezolvarea numelui), ca fiind erori
           nefatale, tranzitorii.

       --retry-on-http-error=cod[,cod,...]
           Considera codurile de raspuns HTTP date ca fiind erori non-fatale,
           tranzitorii. Furnizeaza ca argument o lista de coduri de raspuns
           HTTP de 3 cifre, separate prin virgule. Util pentru a rezolva
           circumstan<?>e speciale in care sunt necesare incercari repetate,
           dar serverul raspunde cu un cod de eroare care, in mod normal, nu
           este incercat de wget. Astfel de erori pot fi 503 (,,Service
           Unavailable", serviciu nedisponibil) <?>i 429 (,,Too Many
           Requests", prea multe cereri). Reincercarile activate de aceasta
           op<?>iune sunt efectuate sub rezerva limitarilor normale de timp
           <?>i numar de incercari ale wget.

           Utilizarea acestei op<?>iuni este destinata doar pentru cazuri
           speciale de utilizare <?>i, in general, nu este recomandata,
           deoarece poate for<?>a reincercari chiar <?>i in cazurile in care
           serverul incearca de fapt sa i<?>i reduca sarcina. Va rugam sa o
           utiliza<?>i cu in<?>elepciune <?>i numai daca <?>ti<?>i ce
           face<?>i.

   Op<?>iuni HTTPS (SSL/TLS)
       Pentru a asigura suportul pentru descarcari HTTP (HTTPS) criptate, wget
       trebuie compilat cu o biblioteca SSL externa. Cea implicita actuala
       este GnuTLS. In plus, wget accepta <?>i HSTS (HTTP Strict Transport
       Security). Daca wget este compilat fara suport SSL, niciuna dintre
       aceste op<?>iuni nu este disponibila.

       --secure-protocol=protocol
           Selecteaza protocolul securizat care urmeaza sa fie utilizat.
           Valorile posibile sunt auto, SSLv2, SSLv3, TLSv1, TLSv1_1, TLSv1_2,
           TLSv1_3 <?>i PFS. In cazul in care se utilizeaza auto, biblioteca
           SSL are libertatea de a alege automat protocolul adecvat, ceea ce
           se realizeaza prin trimiterea unui salut TLSv1. Aceasta este
           valoarea implicita.

           Specificarea SSLv2, SSLv3, TLSv1, TLSv1_1, TLSv1_2 sau TLSv1_3
           for<?>eaza utilizarea protocolului corespunzator. Acest lucru este
           util atunci cand se vorbe<?>te cu implementari de servere SSL vechi
           <?>i cu erori care fac dificila alegerea versiunii corecte de
           protocol de catre biblioteca SSL de baza. Din fericire, astfel de
           servere sunt destul de rare.

           Specificarea PFS impune utilizarea a<?>a-numitelor suite de coduri
           ,,Perfect Forward Security". Pe scurt, PFS adauga securitate prin
           crearea unei chei unice pentru fiecare conexiune SSL. Aceasta are
           un impact ceva mai mare asupra CPU-ului clientului <?>i serverului.
           Utilizam cifrari cunoscute ca fiind sigure (de exemplu, fara MD4)
           <?>i protocolul TLS. De asemenea, acest mod exclude in mod explicit
           metodele de schimb de chei non-PFS, cum ar fi RSA.

       --https-only
           In modul recursiv, sunt urmate numai legaturile HTTPS.

       --ciphers
           Define<?>te <?>irul listei de cifruri. De obicei, acest <?>ir
           stabile<?>te suitele de cifrare <?>i alte op<?>iuni SSL/TLS pe care
           utilizatorul dore<?>te sa le foloseasca, intr-o anumita ordine de
           preferin<?>a (GnuTLS il nume<?>te ,,<?>ir de prioritate"). Acest
           <?>ir va fi transmis textual motorului SSL/TLS (OpenSSL sau GnuTLS)
           <?>i, prin urmare, formatul <?>i sintaxa sa depind de acesta. wget
           nu il va prelucra sau manipula in niciun fel. Consulta<?>i
           documenta<?>ia OpenSSL sau GnuTLS pentru mai multe informa<?>ii.

       --no-check-certificate
           Nu verifica certificatul serverului in raport cu autorita<?>ile de
           certificare disponibile. De asemenea, nu se solicita ca numele
           gazdei URL sa corespunda cu numele comun prezentat de certificat.

           Incepand cu Wget 1.10, op<?>iunea implicita este de a verifica
           certificatul serverului in raport cu autorita<?>ile de certificare
           recunoscute, intrerupand negocierea SSL <?>i intrerupand
           descarcarea daca verificarea e<?>ueaza. De<?>i acest lucru ofera
           descarcari mai sigure, rupe interoperabilitatea cu unele situri
           care func<?>ionau cu versiunile anterioare ale wget, in special
           cele care utilizeaza certificate auto-semnate, expirate sau
           nevalide in alt mod. Aceasta op<?>iune for<?>eaza un mod de operare
           ,,nesigur" care transforma erorile de verificare a certificatelor
           in avertismente <?>i va permite sa continua<?>i.

           Daca intampina<?>i erori de ,,verificare a certificatului" sau
           erori care spun ca ,,numele comun nu corespunde cu numele de gazda
           solicitat" pute<?>i utiliza aceasta op<?>iune pentru a ocoli
           verificarea <?>i a continua descarcarea. Utiliza<?>i aceasta
           op<?>iune numai daca sunte<?>i convins de autenticitatea sitului
           sau daca nu va pasa de validitatea certificatului acestuia. Este
           aproape intotdeauna o idee proasta sa nu verifica<?>i certificatele
           atunci cand transmite<?>i date confiden<?>iale sau importante.
           Pentru certificatele interne/auto-semnate, ar trebui sa
           descarca<?>i certificatul <?>i sa il verifica<?>i in loc sa
           for<?>a<?>i acest mod nesigur. Daca sunte<?>i foarte sigur ca nu
           dori<?>i nicio verificare a certificatului, pute<?>i specifica
           ,,--check-certificate=quiet" pentru a-i spune lui wget sa nu
           afi<?>eze niciun avertisment cu privire la certificatele nevalide,
           de<?>i in majoritatea cazurilor acesta este un lucru gre<?>it de
           facut.

       --certificate=fi<?>ier
           Utilizeaza certificatul clientului stocat in fi<?>ier. Acest lucru
           este necesar pentru serverele care sunt configurate sa solicite
           certificate de la clien<?>ii care se conecteaza la ele. In mod
           normal, un certificat nu este necesar <?>i acest fanion este
           op<?>ional.

       --certificate-type=tip
           Specifica tipul certificatului clientului. Valorile legale sunt PEM
           (asumat implicit) <?>i DER, cunoscut <?>i ca ASN1.

       --private-key=fi<?>ier
           Cite<?>te cheia privata din fi<?>ier. Acest lucru va permite sa
           furniza<?>i cheia privata intr-un fi<?>ier separat de certificat.

       --private-key-type=tip
           Specifica tipul cheii private. Valorile acceptate sunt PEM
           (valoarea implicita) <?>i DER.

       --ca-certificate=fi<?>ier
           Utilizeaza fi<?>ier ca fi<?>ier cu pachetul de certificate ale
           autorita<?>ilor de certificare (,,CA") pentru a verifica omologii.
           Certificatele trebuie sa fie in format PEM.

           Fara aceasta op<?>iune, wget cauta certificate CA in loca<?>iile
           specificate de sistem, alese in momentul instalarii OpenSSL.

       --ca-directory=director
           Specifica directorul care con<?>ine certificate CA in format PEM.
           Fiecare fi<?>ier con<?>ine un certificat CA, iar numele
           fi<?>ierului se bazeaza pe o valoare de suma de control (hash)
           derivata din certificat. Acest lucru se realizeaza prin prelucrarea
           unui director de certificate cu ajutorul instrumentului
           <<c_rehash>> furnizat cu OpenSSL. Utilizarea op<?>iunii
           --ca-directory este mai eficienta decat utilizarea op<?>iunii
           --ca-certificate atunci cand sunt instalate multe certificate,
           deoarece ii permite lui wget sa ob<?>ina certificate la cerere.

           Fara aceasta op<?>iune, wget cauta certificate CA in loca<?>iile
           specificate de sistem, alese in momentul instalarii OpenSSL.

       --crl-file=fi<?>ier
           Specifica un fi<?>ier CRL in fi<?>ier. Acesta este necesar pentru
           certificatele care au fost revocate de catre autorita<?>ile de
           certificare.

       --pinnedpubkey=fi<?>ier/algoritm-sume-control
           Ii indica lui wget sa utilizeze fi<?>ierul cu cheia publica
           specificata (sau sumele de control ,,hash") pentru a verifica
           omologul. Acesta poate fi o ruta catre un fi<?>ier care con<?>ine o
           singura cheie publica in format PEM sau DER sau orice numar de sume
           de control sha256 codificate in baza64 precedate de ,,sha256" <?>i
           separate prin ,,;"

           La negocierea unei conexiuni TLS sau SSL, serverul trimite un
           certificat care indica identitatea sa. Din acest certificat se
           extrage o cheie publica, iar daca aceasta nu se potrive<?>te exact
           cu cheia (cheile) publica (publice) furnizata (furnizate) pentru
           aceasta op<?>iune, wget va intrerupe conexiunea inainte de a
           trimite sau primi date.

       --random-file=fi<?>ier
           [Numai OpenSSL <?>i LibreSSL] Utiliza<?>i fi<?>ier ca sursa de date
           aleatorii pentru alimentarea generatorului de numere
           pseudoaleatorii pe sistemele fara /dev/urandom.

           Pe astfel de sisteme, biblioteca SSL are nevoie de o sursa externa
           de date aleatorii pentru a se ini<?>ializa. Datele aleatorii pot fi
           furniza de EGD (a se vedea op<?>iunea --egd-file mai jos) sau
           citite dintr-o sursa externa specificata de utilizator. Daca
           aceasta op<?>iune nu este specificata, wget cauta date aleatorii in
           $RANDFILE sau, daca aceasta nu este definita, in $HOME/.rnd.

           Daca primi<?>i eroarea ,,Could not seed OpenSSL PRNG; disabling
           SSL." (Nu s-a putut insaman<?>a PRNG OpenSSL; se dezactiveaza
           SSL.), ar trebui sa furniza<?>i date aleatorii folosind unele
           dintre metodele descrise mai sus.

       --egd-file=fi<?>ier
           [Numai OpenSSL] Utilizeaza fi<?>ier ca soclu EGD. EGD vine de la
           Entropy Gathering Daemon (Demon de colectare a entropiei), un
           program din spa<?>iul utilizatorului care colecteaza date din
           diverse surse imprevizibile ale sistemului <?>i le pune la
           dispozi<?>ia altor programe care ar putea avea nevoie de ele.
           Programele de criptare, cum ar fi biblioteca SSL, au nevoie de
           surse de date aleatorii care nu se repeta pentru a insaman<?>a
           generatorul de numere aleatorii utilizat pentru a produce chei
           criptografice puternice.

           OpenSSL permite utilizatorului sa i<?>i specifice propria sursa de
           entropie folosind variabila de mediu ,,RAND_FILE". Daca aceasta
           variabila nu este definita sau daca fi<?>ierul specificat nu
           produce suficiente date aleatorii, OpenSSL va citi date aleatorii
           din soclul EGD specificat folosind aceasta op<?>iune.

           Daca aceasta op<?>iune nu este specificata (<?>i nu este utilizata
           comanda de pornire echivalenta), EGD nu este contactat niciodata.
           EGD nu este necesar pe sistemele Unix moderne care ofera suport
           pentru /dev/urandom.

       --no-hsts
           wget accepta HSTS (HTTP Strict Transport Security, RFC 6797) in mod
           implicit. Utiliza<?>i --no-hsts pentru ca wget sa ac<?>ioneze ca un
           agent de utilizator ("User agent": UA) care nu respecta HSTS. Ca
           urmare, wget va ignora toate antetele ,,Strict-Transport-Security"'
           <?>i nu va aplica nicio politica HSTS existenta.

       --hsts-file=fi<?>ier
           In mod implicit, wget i<?>i stocheaza baza de date HSTS in
           ~/.wget-hsts. Pute<?>i utiliza --hsts-file pentru a trece peste
           acest lucru. wget va utiliza fi<?>ierul furnizat ca baza de date
           HSTS. Acest fi<?>ier trebuie sa fie conform cu formatul corect al
           bazei de date HSTS utilizat de wget. Daca wget nu poate analiza
           fi<?>ierul furnizat, comportamentul este nu este specificat.

           Baza de date HSTS a wget este un fi<?>ier text simplu. Fiecare
           linie con<?>ine o intrare HSTS (adica un sit care a emis un antet
           ,,Strict-Transport-Security" <?>i care, prin urmare, a specificat o
           politica HSTS concreta care urmeaza sa fie aplicata). Liniile care
           incep cu un simbol (,,#")) sunt ignorate de catre wget. Va rugam sa
           re<?>ine<?>i ca, in ciuda acestei facilita<?>i de citire de catre
           om, modificarea manuala a bazei de date HSTS nu este, in general, o
           idee buna.

           O linie de intrare HSTS consta din mai multe campuri separate prin
           unul sau mai multe spa<?>ii albe:

           "<hostname> SP [<port>] SP <include subdomains> SP <created> SP
           <max-age>"

           Campurile hostname <?>i port indica numele de gazda <?>i portul la
           care se aplica politica HSTS data. Campul port poate fi zero <?>i
           va fi, in majoritatea cazurilor. Aceasta inseamna ca numarul
           portului nu va fi luat in considerare atunci cand se decide daca o
           astfel de politica HSTS ar trebui aplicata unei anumite cereri (va
           fi evaluat doar numele de gazda). Atunci cand port este diferit de
           zero, atat numele de gazda <?>inta, cat <?>i portul vor fi
           evaluate, iar politica HSTS va fi aplicata numai daca ambele
           corespund. Aceasta caracteristica a fost inclusa numai in scopuri
           de testare/dezvoltare. Suita de testare a wget (in testenv/)
           creeaza baze de date HSTS cu porturi explicite cu scopul de a
           asigura comportamentul corect al wget. Aplicarea politicilor HSTS
           la alte porturi decat cele implicite este descurajata de RFC 6797
           (a se vedea apendicele B ,,Differences between HSTS Policy and
           Same-Origin Policy"). Prin urmare, aceasta func<?>ionalitate nu ar
           trebui utilizata in mediile de produc<?>ie, iar port va fi de
           obicei zero. Ultimele trei campuri fac ceea ce se a<?>teapta de la
           ele. Campul include_subdomains poate fi 1 sau 0 <?>i indica daca
           subdomeniile domeniului <?>inta ar trebui sa faca <?>i ele parte
           din politica HSTS data. Campurile created <?>i max-age con<?>in
           valorile temporale ale momentului in care a fost creata o astfel de
           intrare (vazuta prima data de wget) <?>i valoarea ,,max-age"
           definita de HSTS, care stabile<?>te cat timp ar trebui sa ramana
           activa politica HSTS respectiva, masurata in secunde scurse de la
           momentul stocat in created. Odata ce acest timp a trecut, politica
           HSTS respectiva nu va mai fi valabila <?>i va fi in cele din urma
           eliminata din baza de date.

           Daca va furniza<?>i propria baza de date HSTS prin --hsts-file,
           trebuie sa <?>ti<?>i ca wget poate modifica fi<?>ierul furnizat in
           cazul in care apare vreo schimbare intre politicile HSTS solicitate
           de serverele de la distan<?>a <?>i cele din fi<?>ier. Cand wget
           iese, actualizeaza efectiv baza de date HSTS prin rescrierea
           fi<?>ierului bazei de date cu noile intrari.

           Daca fi<?>ierul furnizat nu exista, wget va crea unul. Acest
           fi<?>ier va con<?>ine noile intrari HSTS. Daca nu a fost generata
           nicio intrare HSTS (niciun antet ,,Strict-Transport-Security" nu a
           fost trimis de niciunul dintre servere), atunci nu va fi creat
           niciun fi<?>ier, nici macar unul gol. Acest comportament se aplica
           <?>i fi<?>ierului implicit al bazei de date (~/.wget-hsts): acesta
           nu va fi creat pana cand un server nu aplica o politica HSTS.

           Se are grija sa nu se anuleze eventualele modificari efectuate de
           alte procese wget in acela<?>i timp asupra bazei de date HSTS.
           Inainte de a transfera intrarile HSTS actualizate in fi<?>ier, wget
           il va citi din nou <?>i va fuziona modificarile.

           Utilizarea unei baze de date HSTS personalizate <?>i/sau
           modificarea uneia existente este descurajata. Pentru mai multe
           informa<?>ii despre poten<?>ialele amenin<?>ari la adresa
           securita<?>ii care decurg dintr-o astfel de practica, consulta<?>i
           sec<?>iunea 14 ,,Security Considerations" din RFC 6797, in special
           sec<?>iunea 14.9 ,,Creative Manipulation of HSTS Policy Store".

       --warc-file=fi<?>ier
           Utilizeaza fi<?>ier ca fi<?>ier WARC de destina<?>ie.

       --warc-header=<?>ir
           Insereaza <?>irul intr-o inregistrare warcinfo.

       --warc-max-size=dimensiune
           Stabile<?>te dimensiunea maxima a fi<?>ierelor WARC la dimensiune.

       --warc-cdx
           Scrie fi<?>ierele index CDX.

       --warc-dedup=fi<?>ier
           Nu stocheaza inregistrarile listate in acest fi<?>ier CDX.

       --no-warc-compression
           Nu comprima fi<?>ierele WARC cu GZIP.

       --no-warc-digests
           Nu calculeaza sumele de control SHA1.

       --no-warc-keep-log
           Nu stocheaza fi<?>ierul de jurnalizare intr-o inregistrare WARC.

       --warc-tempdir=director
           Specifica loca<?>ia pentru fi<?>ierele temporare create de
           scriitorul WARC.

   Op<?>iuni FTP
       --ftp-user=utilizator
       --ftp-password=parola
           Specifica numele de utilizator utilizator <?>i parola parola pe un
           server FTP. Fara aceasta op<?>iune sau fara op<?>iunea de pornire
           corespondenta, parola implicita este -wget@, utilizata in mod
           normal pentru FTP anonim.

           O alta modalitate de a specifica numele de utilizator <?>i parola
           este chiar in URL. Oricare dintre aceste metode dezvaluie parola
           oricarei persoane care se obose<?>te sa ruleze <<ps>>. Pentru a
           preveni vizualizarea parolelor, stoca<?>i-le in .wgetrc sau .netrc
           <?>i asigura<?>i-va ca proteja<?>i aceste fi<?>iere de al<?>i
           utilizatori cu <<chmod>>. Daca parolele sunt foarte importante, nu
           le lasa<?>i nici in aceste fi<?>iere - edita<?>i fi<?>ierele <?>i
           <?>terge<?>i-le dupa ce wget a inceput descarcarea.

       --no-remove-listing
           Nu elimina fi<?>ierele temporare .listing generate de extragerile
           FTP. In mod normal, aceste fi<?>iere con<?>in listele brute de
           directoare primite de la serverele FTP. Neeliminarea lor poate fi
           utila in scopuri de depanare sau atunci cand dori<?>i sa pute<?>i
           verifica cu u<?>urin<?>a con<?>inutul directoarelor serverului de
           la distan<?>a (de exemplu, pentru a verifica daca o oglinda pe care
           o executa<?>i este completa).

           Re<?>ine<?>i ca, de<?>i wget scrie intr-un nume de fi<?>ier
           cunoscut pentru acest fi<?>ier, aceasta nu este o bre<?>a de
           securitate in scenariul in care un utilizator face din .listing o
           legatura simbolica catre /etc/passwd sau ceva asemanator <?>i cere
           ca ,,root" sa ruleze wget in directorul sau. In func<?>ie de
           op<?>iunile utilizate, fie wget va refuza sa scrie in .listing,
           facand ca opera<?>ia de globalizare/recursiune/marcaj-temporal sa
           e<?>ueze, fie legatura simbolica va fi <?>tearsa <?>i inlocuita cu
           fi<?>ierul .listing real, fie lista va fi scrisa intr-un fi<?>ier
           .listing.numar.

           Chiar daca aceasta situa<?>ie nu este o problema, ,,root" nu ar
           trebui sa ruleze niciodata wget in directorul unui utilizator care
           nu este de incredere. Un utilizator ar putea face ceva la fel de
           simplu ca legarea index.html la /etc/passwd <?>i sa ceara ca
           ,,root\[u201D] sa ruleze wget cu -N sau -r astfel incat fi<?>ierul
           sa fie suprascris.

       --no-glob
           Dezactiveaza globalizarea FTP. Globalizarea se refera la utilizarea
           caracterelor speciale de tip shell (caractere joker), cum ar fi *,
           ?, [ <?>i ] pentru a extrage mai multe fi<?>iere din acela<?>i
           director simultan, cum ar fi:

            wget ftp://gnjilux.srk.fer.hr/*.msg

           In mod implicit, globalizarea va fi activata daca adresa URL
           con<?>ine un caracter de globalizare. Aceasta op<?>iune poate fi
           utilizata pentru activarea sau dezactivarea permanenta a
           globalizarii.

           Este posibil sa fie necesar sa pune<?>i intre ghilimele adresa URL
           pentru a o proteja de extinderea de catre shell. Globalizarea face
           ca wget sa caute o lista de directoare, care este specifica
           sistemului. Acesta este motivul pentru care func<?>ioneaza in
           prezent numai cu serverele FTP Unix (<?>i cele care emuleaza
           ie<?>irea <<ls>> Unix).

       --no-passive-ftp
           Dezactiveaza utilizarea modului de transfer FTP pasiv. FTP pasiv
           impune ca clientul sa se conecteze la server pentru a stabili
           conexiunea de date <?>i nu invers.

           Daca ma<?>ina este conectata direct la internet, atat FTP pasiv,
           cat <?>i FTP activ ar trebui sa func<?>ioneze la fel de bine. In
           majoritatea configura<?>iilor cu paravan de protec<?>ie <?>i NAT,
           FTP pasiv are mai multe <?>anse sa func<?>ioneze. Cu toate acestea,
           in unele configura<?>ii rare de paravan de protec<?>ie, FTP activ
           func<?>ioneaza atunci cand FTP pasiv nu func<?>ioneaza. Daca
           banui<?>i ca acesta este cazul, utiliza<?>i aceasta op<?>iune sau
           configura<?>i ,,passive_ftp=off" in fi<?>ierul de ini<?>iere
           (init).

       --preserve-permissions
           Pastreaza permisiunile fi<?>ierului de la distan<?>a in loc de
           permisiunile stabilite de umask.

       --retr-symlinks
           In mod implicit, atunci cand se recupereaza directoare FTP recursiv
           <?>i se intalne<?>te o legatura simbolica, legatura simbolica este
           traversata <?>i fi<?>ierele indicate sunt recuperate. In prezent,
           wget nu traverseaza legaturile simbolice catre directoare pentru a
           le descarca recursiv, de<?>i aceasta caracteristica poate fi
           adaugata in viitor.

           Atunci cand se specifica --retr-symlinks=no, fi<?>ierul legat nu
           este descarcat. In schimb, este creata o legatura simbolica
           corespunzatoare pe sistemul de fi<?>iere local. Fi<?>ierul indicat
           nu va fi recuperat decat daca aceasta recuperare recursiva l-ar fi
           intalnit separat <?>i l-ar fi descarcat oricum. Aceasta op<?>iune
           prezinta un risc de securitate in cazul in care un server FTP rau
           inten<?>ionat poate determina ca wget sa scrie in fi<?>iere din
           afara directoarelor vizate printr-un fi<?>ier ,,.LISTING" special
           creat.

           Re<?>ine<?>i ca atunci cand se recupereaza un fi<?>ier (nu un
           director) pentru ca a fost specificat in linia de comanda, mai
           degraba decat pentru ca a fost apelat, aceasta op<?>iune nu are
           niciun efect. Legaturile simbolice sunt intotdeauna traversate in
           acest caz.

   Op<?>iuni FTPS
       --ftps-implicit
           Aceasta op<?>iune ii transmite lui wget sa utilizeze FTPS implicit.
           FTPS implicit consta in ini<?>ializarea SSL/TLS chiar de la
           inceputul conexiunii de control. Aceasta op<?>iune nu trimite o
           comanda ,,AUTH TLS": presupune ca serverul in<?>elege FTPS <?>i
           incepe direct o conexiune SSL/TLS. Daca incercarea are succes,
           sesiunea continua la fel ca FTPS obi<?>nuit (,,PBSZ" <?>i ,,PROT"
           sunt trimise, etc.). FTPS implicit nu mai este o cerin<?>a pentru
           implementarile FTPS <?>i, prin urmare, este posibil ca multe
           servere sa nu il accepte. Daca se trece --ftps-implicit <?>i nu se
           specifica niciun numar de port explicit, se va utiliza portul
           implicit pentru FTPS implicit, 990, in locul portului implicit
           pentru FTPS ,,normal" (explicit) care este acela<?>i cu cel pentru
           FTP, 21.

       --no-ftps-resume-ssl
           Nu reia sesiunea SSL/TLS din canalul de date. Atunci cand
           porne<?>te o conexiune de date, wget incearca sa reia sesiunea
           SSL/TLS pornita anterior in conexiunea de control. Reluarea
           sesiunii SSL/TLS evita efectuarea unei negocieri complet noua prin
           reutilizarea parametrilor SSL/TLS ai unei sesiuni anterioare. De
           obicei, serverele FTPS doresc acest lucru, astfel incat wget face
           acest lucru in mod implicit. Cu toate acestea, in circumstan<?>e
           rare, s-ar putea dori inceperea unei sesiuni SSL/TLS complet noi in
           fiecare conexiune de date. Acesta este scopul op<?>iunii
           --no-ftps-resume-ssl.

       --ftps-clear-data-connection
           Toate conexiunile de date vor fi in text simplu. Numai conexiunea
           de control va fi sub SSL/TLS. wget va trimite o comanda ,,PROT C"
           pentru a realiza acest lucru, care trebuie aprobata de server.

       --ftps-fallback-to-ftp
           Revine la FTP daca FTPS nu este acceptat de serverul <?>inta. Din
           motive de securitate, aceasta op<?>iune nu este declarata in mod
           implicit. Comportamentul implicit este de a ie<?>i cu o eroare.
           Daca un server nu raspunde cu succes la comanda ini<?>iala ,,AUTH
           TLS" sau, in cazul FTPS implicit, daca incercarea ini<?>iala de
           conexiune SSL/TLS este respinsa, se considera ca serverul respectiv
           nu accepta FTPS.

   Op<?>iuni reincercare recursiva
       -r
       --recursive
           Activeaza reincercarea recursiva a descarcarii. Valoarea maxima
           implicita a adancimii de descarcare este 5.

       -l adancimea
       --level=adancimea
           Stabile<?>te numarul maxim de subdirectoare in care wget va cauta
           recursiv la adancimea. Pentru a preveni descarcarea accidentala a
           unor situri web foarte mari atunci cand se utilizeaza recursiunea,
           aceasta este limitata implicit la o adancime de 5, adica va
           parcurge cel mult 5 directoare in adancime pornind de la adresa URL
           furnizata. Defini<?>i -l 0 sau -l inf pentru o adancime de
           recursiune infinita.

            wget -r -l 0 http://<sit>/1.html

           In mod ideal, ne-am a<?>tepta ca aceasta sa descarce doar 1.html.
           dar, din pacate, nu este cazul, deoarece -l 0 este echivalent cu -l
           inf - adica, recursiune infinita. Pentru a descarca o singura
           pagina HTML (sau o mana de pagini), specifica<?>i-le pe toate in
           linia de comanda <?>i lasa<?>i deoparte -r <?>i -l. Pentru a
           descarca elementele esen<?>iale pentru vizualizarea unei singure
           pagini HTML, consulta<?>i op<?>iunea --page-requisites.

       --delete-after
           Aceasta op<?>iune ii indica lui wget sa <?>tearga fiecare fi<?>ier
           pe care il descarca, dupa ce a facut acest lucru. Este utila pentru
           preluarea prealabila a paginilor populare prin intermediul unui
           proxy, de exemplu:

            wget -r -nd --delete-after http://whatever.com/~popular/page/

           Op<?>iunea -r este pentru recuperarea recursiva, iar -nd pentru a
           nu crea directoare.

           Re<?>ine<?>i ca --delete-after <?>terge fi<?>ierele de pe ma<?>ina
           locala. Aceasta nu emite comanda DELE catre siturile FTP de la
           distan<?>a, de exemplu. De asemenea, re<?>ine<?>i ca atunci cand se
           specifica op<?>iunea --delete-after, op<?>iunea --convert-links
           este ignorata, astfel incat fi<?>ierele .orig pur <?>i simplu nu
           sunt create in primul rand.

       -k
       --convert-links
           Dupa finalizarea descarcarii, converte<?>te legaturile din document
           pentru a le face adecvate pentru vizualizarea locala. Acest lucru
           afecteaza nu numai hiperlegaturile vizibile, ci <?>i orice parte a
           documentului care trimite la con<?>inut extern, cum ar fi imagini
           incorporate, legaturi catre foi de stil, hiperlegaturile catre
           con<?>inut non-HTML etc.

           Fiecare legatura va fi modificata in unul dintre cele doua moduri:

           o   Legaturile catre fi<?>ierele care au fost descarcate de wget
               vor fi modificate pentru a se referi la fi<?>ierul catre care
               indica ca o legatura relativa.

               Exemplu: daca fi<?>ierul descarcat /foo/doc.html are legatura
               cu /bar/img.gif, de asemenea descarcat, atunci legatura din
               doc.html va fi modificata pentru a indica catre ../bar/img.gif.
               Acest tip de transformare func<?>ioneaza fiabil pentru
               combina<?>ii arbitrare de directoare.

           o   Legaturile catre fi<?>ierele care nu au fost descarcate de wget
               vor fi modificate pentru a include numele gazdei <?>i ruta
               absoluta a loca<?>iei catre care indica.

               Exemplu: daca fi<?>ierul descarcat /foo/doc.html trimite la
               /bar/img.gif (sau la ../bar/img.gif), atunci legatura din
               doc.html va fi modificata pentru a trimite la
               http://hostname/bar/img.gif.

           Din acest motiv, navigarea locala func<?>ioneaza fiabil: daca un
           fi<?>ier vinculat (catre care se indica) a fost descarcat, legatura
           se va referi la numele sau local; daca nu a fost descarcat,
           legatura se va referi la adresa sa completa de internet, in loc sa
           prezinte o legatura intrerupta. Faptul ca legaturile anterioare
           sunt convertite in legaturi relative asigura faptul ca pute<?>i
           muta ierarhia descarcata intr-un alt director.

           Re<?>ine<?>i ca numai la incheierea descarcarii wget poate <?>ti ce
           legaturi au fost descarcate. Din aceasta cauza, activitatea
           efectuata de -k va fi realizata la sfar<?>itul tuturor
           descarcarilor.

       --convert-file-only
           Aceasta op<?>iune converte<?>te numai partea de nume de fi<?>ier a
           adreselor URL, lasand restul adresei URL neatinsa. Aceasta parte a
           numelui de fi<?>ier este uneori denumita ,,nume de baza", de<?>i
           evitam acest termen aici pentru a nu crea confuzii.

           Func<?>ioneaza deosebit de bine in combina<?>ie cu
           --adjust-extension, de<?>i aceasta asociere nu este impusa. Se
           dovede<?>te utila pentru popularea cache-lor Internet cu fi<?>iere
           descarcate de la diferite gazde.

           Exemplu: daca o legatura trimite la //foo.com/bar.cgi?xyz cu
           --adjust-extension declarata <?>i destina<?>ia sa locala este
           ./foo.com/bar.cgi?xyz.css, atunci legatura va fi convertita in
           //foo.com/bar.cgi?xyz.css. Observa<?>i ca numai partea cu numele
           fi<?>ierului a fost modificata. Restul adresei URL a fost lasat
           neatins, inclusiv ruta neta (,,//"') care altfel ar fi prelucrata
           de wget <?>i convertita in schema efectiva (adica ,,http://").

       -K
       --backup-converted
           Atunci cand converte<?>te un fi<?>ier, face o copie de rezerva a
           versiunii originale cu un sufix .orig. Afecteaza comportamentul
           op<?>iunii -N.

       -m
       --mirror
           Activeaza op<?>iunile potrivite pentru oglindire. Aceasta op<?>iune
           activeaza recursivitatea <?>i marcarea timpului, stabile<?>te
           adancimea de recursivitate infinita <?>i pastreaza listele de
           directoare FTP. In prezent, este echivalenta cu -r -N -l inf
           --no-remove-listing.

       -p
       --page-requisites
           Aceasta op<?>iune face ca wget sa descarce toate fi<?>ierele care
           sunt necesare pentru a afi<?>a corect o anumita pagina HTML.
           Aceasta include elemente precum imagini inserate, sunete <?>i foi
           de stil asociate.

           In mod normal, atunci cand se descarca o singura pagina HTML, nu
           sunt descarcate toate documentele necesare pentru afi<?>area
           corecta a acesteia. Utilizarea op<?>iunii -r impreuna cu op<?>iunea
           -l poate ajuta, dar deoarece wget nu face in mod normal
           distinc<?>ie intre documentele externe <?>i cele incluse, ramanem
           in general cu ,,documente frunza" carora le lipsesc elementele
           necesare.

           De exemplu, sa spunem ca documentul 1.html con<?>ine o eticheta
           ,,<IMG>" care face referire la 1.gif <?>i o eticheta ,,<A>" care
           trimite la documentul extern 2.html. Sa spunem ca 2.html este
           similar, dar ca imaginea sa este 2.gif <?>i se leaga de 3.html. Sa
           spunem ca acest lucru continua pana la un numar arbitrar de mare.

           Daca cineva executa comanda:

            wget -r -l 2 http://<sit>/1.html

           atunci 1.html, 1.gif, 2.html, 2.gif <?>i 3.html vor fi descarcate.
           Dupa cum pute<?>i vedea, 3.html nu are 3.gif necesar, deoarece wget
           numara pur <?>i simplu numarul de salturi (pana la 2) de la 1.html
           pentru a determina unde sa opreasca recursiunea. In schimb, cu
           aceasta comanda:

            wget -r -l 2 -p http://<sit>/1.html

           vor fi descarcate toate fi<?>ierele de mai sus <?>i imaginea 3.gif
           ceruta de 3.html. In mod similar,

            wget -r -l 1 -p http://<sit>/1.html

           va face ca 1.html, 1.gif, 2.html <?>i 2.gif sa fie descarcate. S-ar
           putea crede ca:

            wget -r -l 0 -p http://<sit>/1.html

           ar descarca doar 1.html <?>i 1.gif, dar, din pacate, acesta nu este
           cazul, deoarece -l 0 este echivalent cu -l inf - adica, recursiune
           infinita. Pentru a descarca o singura pagina HTML (sau o mana de
           pagini HTML, toate specificate in linia de comanda sau intr-un
           fi<?>ier de intrare cu adrese URL ca argument al op<?>iunii -i)
           <?>i cerin<?>ele acesteia (sau ale acestora), este suficient sa
           renun<?>a<?>i la -r <?>i -l:

            wget -p http://<sit>/1.html

           Re<?>ine<?>i ca wget se va comporta ca <?>i cum -r ar fi fost
           specificata, dar vor fi descarcate numai pagina respectiva <?>i
           cerin<?>ele sale. Legaturile din pagina respectiva catre documente
           externe nu vor fi urmarite. De fapt, pentru a descarca o singura
           pagina <?>i toate cerin<?>ele sale (chiar daca acestea exista pe
           situri web separate) <?>i pentru a se asigura ca lotul se
           afi<?>eaza corect la nivel local, acestui autor ii place sa
           utilizeze cateva op<?>iuni in plus fa<?>a de -p:

            wget -E -H -k -K -p http://<sit>/<document>

           Pentru a incheia acest subiect, merita sa <?>ti<?>i ca ideea lui
           wget de legatura externa a unui document este orice adresa URL
           specificata intr-o eticheta ,,<A>", o eticheta ,,<AREA>", sau o
           eticheta ,,<LINK>" alta decat ,,<LINK REL="stylesheet">".

       --strict-comments
           Activeaza analizarea stricta a comentariilor HTML. In mod implicit,
           comentariile se termina la prima apari<?>ie a lui -->.

           Conform specifica<?>iilor, comentariile HTML sunt exprimate ca
           declara<?>ii SGML. Declara<?>ia este un marcaj special care incepe
           cu <! <?>i se termina cu >, cum ar fi <!DOCTYPE ...>, care poate
           con<?>ine comentarii intre o pereche de delimitatori --.
           Comentariile HTML sunt ,,declara<?>ii goale", declara<?>ii SGML
           fara niciun text non-comentariu. Prin urmare, <!--foo--> este un
           comentariu valid, la fel <?>i <!--unu-- --doi-->, dar <!--1--2-->
           nu este.

           Pe de alta parte, majoritatea celor ce scriu pagini HTML nu percep
           comentariile ca fiind altceva decat text delimitat cu <!-- <?>i
           -->, ceea ce nu este chiar acela<?>i lucru. De exemplu, ceva de
           genul <!------------> func<?>ioneaza ca un comentariu valid atat
           timp cat numarul de liniu<?>e este multiplu de patru (!). In caz
           contrar, comentariul dureaza tehnic pana la urmatorul --, care
           poate fi la celalalt capat al documentului. Din aceasta cauza,
           mul<?>i navigatori web populari ignora complet specifica<?>ia <?>i
           implementeaza ceea ce utilizatorii se a<?>teapta: comentarii
           delimitate cu <!-- <?>i -->.

           Pana la versiunea 1.9, wget a interpretat comentariile in mod
           strict, ceea ce a dus la lipsa legaturilor in multe pagini web care
           se afi<?>au bine in navigatori, dar aveau ghinionul de a con<?>ine
           comentarii neconforme. Incepand cu versiunea 1.9, wget a intrat in
           randul clien<?>ilor care implementeaza comentarii ,,naive",
           terminand fiecare comentariu la prima apari<?>ie a lui -->.

           Daca, din orice motiv, dori<?>i o analiza stricta a comentariilor,
           utiliza<?>i aceasta op<?>iune pentru a o activa.

   Op<?>iuni acceptare/respingere recursiva
       -A lista-acceptare --accept lista-acceptare
       -R lista-respingere --reject lista-respingere
           Specifica liste separate prin virgule de sufixe sau modele de nume
           de fi<?>ier pentru a fi acceptate sau respinse. Re<?>ine<?>i ca
           daca oricare dintre caracterele joker, *, ?, [ sau ], apare intr-un
           element din lista-acceptare sau lista-respingere, acesta va fi
           tratat ca un model, mai degraba decat ca un sufix. In acest caz,
           trebuie sa include<?>i modelul in ghilimele pentru a impiedica
           shell-ul sa il extinda, ca in -A "*.mp3" sau -A '*.mp3'.

       --accept-regex exp-reg_url
       --reject-regex exp-reg_url
           Specifica o expresie regulata pentru a accepta sau respinge adresa
           URL completa.

       --regex-type tip_exp-reg
           Specifica tipul expresiei regulate. Tipurile posibile sunt posix
           sau pcre. Re<?>ine<?>i ca pentru a putea utiliza tipul pcre, wget
           trebuie sa fie compilat cu suport ,,libpcre".

       -D lista-domenii
       --domains=lista-domenii
           Define<?>te domeniile care urmeaza sa fie urmarite. lista-domenii
           este o lista de domenii separate prin virgule. Re<?>ine<?>i ca
           aceasta nu activeaza -H.

       --exclude-domains lista-domenii
           Specifica domeniile care nu trebuie urmate.

       --follow-ftp
           Urmare<?>te legaturile FTP din documentele HTML. Fara aceasta
           op<?>iune, wget va ignora toate legaturile FTP.

       --follow-tags=lista
           wget are un tabel intern de perechi de etichete / atribute HTML pe
           care le ia in considerare atunci cand cauta documente cu legaturi
           in timpul unei extrageri recursive. Cu toate acestea, daca un
           utilizator dore<?>te ca numai un subset din aceste etichete sa fie
           luate in considerare, el sau ea ar trebui sa specifice aceste
           etichete intr- o lista separata prin virgule, cu aceasta op<?>iune.

       --ignore-tags=lista
           Aceasta este opusul op<?>iunii --follow-tags. Pentru a sari peste
           anumite etichete HTML atunci cand cauta<?>i recursiv documente
           pentru descarcare, specifica<?>i-le intr-o lista separata prin
           virgule.

           In trecut, aceasta op<?>iune era cea mai buna op<?>iune pentru
           descarcarea unei singure pagini <?>i a cerin<?>elor sale, utilizand
           o linie de comanda precum:

            wget --ignore-tags=a,area -H -k -K -r
           http://<sit>/<document>

           Cu toate acestea, autorul acestei op<?>iuni a dat peste o pagina cu
           etichete precum ,,<LINK REL="home" HREF="/">" <?>i <?>i-a dat seama
           ca specificarea etichetelor de ignorat nu era suficienta. Nu se
           poate spune pur <?>i simplu lui wget sa ignore ,,<LINK>", pentru ca
           atunci foile de stil nu vor fi descarcate. Acum, cel mai bun pariu
           pentru a descarca o singura pagina <?>i cerin<?>ele acesteia este
           op<?>iunea dedicata --page-requisites.

       --ignore-case
           Ignora diferen<?>ele dintre majuscule <?>i minuscule la potrivirea
           fi<?>ierelor <?>i directoarelor. Aceasta influen<?>eaza
           comportamentul op<?>iunilor -R, -A, -I <?>i -X, precum <?>i
           globalizarea (folosirea caracterelor joker la crearea modelelor de
           cautat) implementata la descarcarea de pe situri FTP. De exemplu,
           cu aceasta op<?>iune, -A "*.txt" se va potrivi cu fi<?>ier1.txt,
           dar <?>i cu fi<?>ier2.TXT, fi<?>ier3.TxT <?>i a<?>a mai departe.
           Ghilimelele din exemplu sunt pentru a impiedica shell-ul sa extinda
           modelul.

       -H
       --span-hosts
           Activeaza traversarea intre gazde atunci cand se efectueaza
           recuperarea recursiva.

       -L
       --relative
           Urmeaza numai legaturile relative. Utila pentru recuperarea unei
           pagini de pornire (principale) specifice, fara nicio distragere a
           aten<?>iei, nici macar a celor de la acelea<?>i gazde.

       -I lista
       --include-directories=lista
           Specifica o lista de directoare separate prin virgule pe care
           dore<?>ti sa le urmare<?>ti la descarcare. Elementele din lista pot
           con<?>ine caractere joker.

       -X lista
       --exclude-directories=lista
           Specifica o lista de directoare separate prin virgule pe care
           dore<?>ti sa le excluzi de la descarcare. Elementele din lista pot
           con<?>ine caractere joker.

       -np
       --no-parent
           Nu urca niciodata la directorul parinte atunci cand se face o
           recuperare recursiva. Aceasta este o op<?>iune utila, deoarece
           garanteaza ca vor fi descarcate numai fi<?>ierele aflate sub o
           anumita ierarhie.

MEDIU
       wget accepta proxy-uri atat pentru preluarile HTTP, cat <?>i pentru
       FTP. Modul standard de a specifica loca<?>ia proxy-ului, recunoscut de
       wget, este prin utilizarea urmatoarelor variabile de mediu:

       http_proxy
       https_proxy
           Daca sunt definite, variabilele http_proxy <?>i https_proxy trebuie
           sa con<?>ina adresele URL ale proxy-urilor pentru conexiunile HTTP
           <?>i, respectiv, HTTPS.

       ftp_proxy
           Aceasta variabila trebuie sa con<?>ina adresa URL a proxy-ului
           pentru conexiunile FTP.  Este destul de frecvent ca http_proxy <?>i
           ftp_proxy sa fie definite cu aceea<?>i adresa URL.

       no_proxy
           Aceasta variabila ar trebui sa con<?>ina o lista de extensii de
           domeniu separate prin virgule pentru care proxy nu ar trebui sa fie
           utilizat. De exemplu, daca valoarea lui no_proxy este .mit.edu,
           proxy nu va fi utilizat pentru a extrage documente de la MIT.

STARE DE IE<?>IRE
       wget poate returna unul dintre mai multe coduri de eroare in cazul in
       care intampina probleme.

       0   Nu au aparut probleme.

       1   Cod de eroare generic.

       2   Eroare de analizare -- de exemplu, la analizarea op<?>iunilor
           liniei de comanda, .wgetrc sau .netrc...

       3   Eroare de intrare/ie<?>ire asupra fi<?>ierului.

       4   Eroare de re<?>ea.

       5   Verificarea SSL a e<?>uat.

       6   Autentificarea nume de utilizator/parola a e<?>uat.

       7   Erori de protocol.

       8   Serverul a emis un raspuns de eroare.

       Cu excep<?>ia codurilor 0 <?>i 1, codurile de ie<?>ire cu numere mai
       mici au prioritate fa<?>a de cele cu numere mai mari, atunci cand sunt
       intalnite mai multe tipuri de erori.

       In versiunile de wget anterioare versiunii 1.12, starea de ie<?>ire a
       wget tindea sa fie nefolositoare <?>i inconsecventa. Descarcarile
       recursive returnau practic intotdeauna 0 (succes), indiferent de
       problemele intampinate, iar descarcarile nerecursive returnau doar
       starea corespunzatoare celei mai recente incercari de descarcare.

FI<?>IERE
       /usr/local/etc/wgetrc
           Loca<?>ia implicita a fi<?>ierului de configurare global (la nivel
           de sistem).

       .wgetrc
           Fi<?>ierul de configurare al utilizatorului pentru wget.

ERORI
       Va invitam sa trimite<?>i rapoarte de erori prin intermediul sistemului
       de urmarire a erorilor GNU Wget (consulta<?>i
       <https://savannah.gnu.org/bugs/?func=additem&group=wget>) sau pe lista
       noastra de coresponden<?>a <bug-wget@gnu.org>.

       Vizita<?>i <https://lists.gnu.org/mailman/listinfo/bug-wget> pentru a
       ob<?>ine mai multe informa<?>ii (cum sa va abona<?>i, arhivele listei,
       ...).

       Inainte de a trimite un raport de eroare, va rugam sa incerca<?>i sa
       urma<?>i cateva reguli simple.

       1.  Va rugam sa incerca<?>i sa va asigura<?>i ca comportamentul pe care
           il observa<?>i este intr-adevar o eroare. Daca wget se blocheaza,
           este o eroare. Daca wget nu se comporta conform documenta<?>iei,
           este o eroare. Daca lucrurile func<?>ioneaza ciudat, dar nu
           sunte<?>i sigur de modul in care ar trebui sa func<?>ioneze, s-ar
           putea sa fie o eroare, dar a<?>i putea dori sa verifica<?>i din nou
           documenta<?>ia <?>i listele de discu<?>ii.

       2.  Incerca<?>i sa repeta<?>i eroarea in circumstan<?>e cat mai simple
           posibil. De exemplu, daca wget se ,,prabu<?>e<?>te" in timp ce
           descarca<?>i wget -rl0 -kKE -t5 --no-proxy http://example.com -o
           /tmp/log, ar trebui sa incerca<?>i sa vede<?>i daca blocajul se
           repeta <?>i daca va aparea cu un set mai simplu de op<?>iuni. A<?>i
           putea incerca chiar sa incepe<?>i descarcarea de la pagina unde a
           avut loc accidentul pentru a vedea daca pagina respectiva a
           declan<?>at cumva accidentul.

           De asemenea, de<?>i probabil voi fi interesat sa cunosc
           con<?>inutul fi<?>ierului dvs. .wgetrc, este probabil o idee
           proasta sa il introduce<?>i direct in mesajul de depanare. In
           schimb, ar trebui sa incerca<?>i mai intai sa vede<?>i daca
           problema se repeta cu .wgetrc mutat din loc. Doar daca se
           dovede<?>te ca parametrii .wgetrc afecteaza problema,
           trimite<?>i-mi prin e-mail par<?>ile relevante din fi<?>ier.

       3.  Va rugam sa porni<?>i wget cu op<?>iunea -d <?>i sa ne trimite<?>i
           rezultatul (sau par<?>ile relevante ale acestuia). Daca wget a fost
           compilat fara suport de depanare, recompila<?>i-l - este mult mai
           u<?>or sa depista<?>i erorile cu suportul de depanare activat.

           Nota: va rugam sa va asigura<?>i ca elimina<?>i orice informa<?>ie
           poten<?>ial sensibila din jurnalul de depanare inainte de a-l
           trimite la adresa sistemului de urmarire a erorilor. Op<?>iunea
           ,,-d"' nu se va stradui sa colecteze informa<?>ii sensibile, dar
           jurnalul va con<?>ine o transcriere destul de completa a
           comunicarii lui wget cu serverul, care poate include parole <?>i
           buca<?>i de date descarcate. Deoarece adresa sistemului de urmarire
           a erorilor este arhivata public, pute<?>i presupune ca toate
           rapoartele de erori sunt vizibile pentru public.

       4.  Daca wget s-a prabu<?>it, incerca<?>i sa il rula<?>i intr-un
           depanator, de exemplu <<gdb `which wget` core>> <?>i tasta<?>i
           ,,where" pentru a ob<?>ine urmarirea. Acest lucru poate sa nu
           func<?>ioneze daca administratorul de sistem a dezactivat
           fi<?>ierele ,,core", dar este sigur sa incerca<?>i.

CONSULTA<?>I <?>I
       Acesta nu este manualul complet pentru GNU Wget. Pentru informa<?>ii
       mai complete, inclusiv explica<?>ii mai detaliate ale unora dintre
       op<?>iuni <?>i o serie de comenzi disponibile pentru utilizarea cu
       fi<?>ierele .wgetrc <?>i op<?>iunea -e, consulta<?>i intrarea GNU Info
       pentru wget.

       Consulta<?>i <?>i wget2(1), versiunea actualizata a GNU Wget cu suport
       <?>i mai bun pentru descarcarea recursiva <?>i protocoale moderne
       precum HTTP/2.

AUTOR
       Scris ini<?>ial de Hrvoje Niksic <hniksic@xemacs.org>. Men<?>inut in
       prezent de Darshit Shah <darnir@gnu.org> <?>i Tim Ruhsen
       <tim.ruehsen@gmx.de>.

DREPTURI DE AUTOR
       Drepturi de autor (C) 1996--2011, 2015, 2018--2024 Free Software
       Foundation, Inc.

       Se acorda permisiunea de a copia, distribui <?>i/sau modifica acest
       document in conformitate cu termenii Licen<?>ei GNU Free Documentation,
       versiunea 1.3 sau orice versiune ulterioara publicata de Free Software
       Foundation; fara sec<?>iuni invariante, fara texte de coperta <?>i fara
       texte de contra coperta. O copie a licen<?>ei este inclusa in
       sec<?>iunea intitulata ,,GNU Free Documentation License".

TRADUCERE
       Traducerea in limba romana a acestui manual a fost facuta de Remus-
       Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Aceasta traducere este documenta<?>ie gratuita; citi<?>i Licen<?>a
       publica generala GNU Versiunea 3
       <https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html> sau o versiune ulterioara
       cu privire la condi<?>ii privind drepturile de autor.  NU se asuma
       NICIO RESPONSABILITATE.

       Daca gasi<?>i erori in traducerea acestui manual, va rugam sa
       trimite<?>i un e-mail la <translation-team-ro@lists.sourceforge.net>.

GNU Wget 1.24.5                  26 iunie 2024                         WGET(1)