vfork(2)                      System Calls Manual                     vfork(2)

NUME
       vfork - creeaza un proces copil <?>i blocheaza parintele

BIBLIOTECA
       Biblioteca C standard (libc, -lc)

SINOPSIS
       #include <unistd.h>

       pid_t vfork(void);

   Cerin<?>e pentru macrocomenzi de testare a caracteristicilor pentru glibc
   (consulta<?>i feature_test_macros(7)):

       vfork():
           Incepand cu glibc 2.12:
               (_XOPEN_SOURCE >= 500) && ! (_POSIX_C_SOURCE >= 200809L)
                   || /* Incepand cu  glibc 2.19: */ _DEFAULT_SOURCE
                   || /* glibc <= 2.19: */ _BSD_SOURCE
           Inainte de glibc 2.12:
               _BSD_SOURCE || _XOPEN_SOURCE >= 500

DESCRIERE
   Descrierea standard
       (Din POSIX.1 ) Func<?>ia vfork() are acela<?>i efect ca <?>i fork(2),
       cu excep<?>ia faptului ca comportamentul este nedefinit daca procesul
       creat de vfork() fie modifica alte date decat o variabila de tip pid_t
       utilizata pentru a stoca valoarea de returnare de la vfork(), fie
       returneaza din func<?>ia in care a fost apelata vfork(), fie apeleaza
       orice alta func<?>ie inainte de a apela cu succes _exit(2) sau una
       dintre func<?>iile din familia exec(3).

   Descrierea Linux
       vfork(), la fel ca fork(2), creeaza un proces-copil al procesului
       apelant. Pentru detalii <?>i valoarea de returnare <?>i erori,
       consulta<?>i fork(2).

       vfork() este un caz special de clone(2). Acesta este utilizat pentru a
       crea procese noi fara a copia tabelele de pagini ale procesului
       parinte. Aceasta poate fi utila in aplica<?>iile sensibile la
       performan<?>a in care se creeaza un proces-copil care apoi emite
       imediat un execve(2).

       vfork() difera de fork(2) prin faptul ca firul apelant este suspendat
       pana cand firul copil termina (fie in mod normal, prin apelarea
       _exit(2), fie in mod anormal, dupa transmiterea unui semnal fatal), sau
       efectueaza un apel la execve(2). Pana in acel moment, copilul imparte
       toata memoria cu parintele sau, inclusiv stiva. Copilul nu trebuie sa
       se intoarca din func<?>ia curenta sau sa apeleze exit(3) (care ar avea
       ca efect apelarea gestionarilor de ie<?>ire stabili<?>i de procesul
       parinte <?>i golirea tampoanelor stdio(3) ale parintelui), dar poate
       apela _exit(2).

       Ca <?>i in cazul fork(2), procesul-copil creat de vfork()
       mo<?>tene<?>te copii ale diferitelor atribute ale procesului
       apelantului (de exemplu, descriptori de fi<?>iere, dispozi<?>ii de
       semnal <?>i directorul curent de lucru); apelul vfork() difera doar in
       ceea ce prive<?>te tratarea spa<?>iului de adrese virtuale, a<?>a cum
       s-a descris mai sus.

       Semnalele trimise parintelui sosesc dupa ce copilul elibereaza memoria
       parintelui (de exemplu, dupa ce copilul termina sau apeleaza
       execve(2)).

   Descrierea istorica (veche)
       In Linux, fork(2) este implementat folosind pagini copy-on-write,
       astfel incat singura penalizare suferita de fork(2) este timpul <?>i
       memoria necesare pentru a duplica tabelele de pagini ale parintelui
       <?>i pentru a crea o structura de sarcini unica pentru copil.  Cu toate
       acestea, in vremurile de demult, un fork(2) ar fi necesitat realizarea
       unei copii complete a spa<?>iului de date al apelantului, adesea
       inutil, deoarece, de obicei, imediat dupa aceea se realizeaza un
       exec(3). Astfel, pentru o mai mare eficien<?>a, BSD a introdus apelul
       de sistem vfork(), care nu copia complet spa<?>iul de adrese al
       procesului parinte, ci imprumuta memoria <?>i firul de control al
       parintelui pana la un apel la execve(2) sau pana la o ie<?>ire.
       Procesul parinte a fost suspendat in timp ce copilul folosea resursele
       sale. Utilizarea vfork() era complicata: de exemplu, pentru a nu
       modifica datele din procesul parinte, era necesar sa se cunoasca
       variabilele care se aflau intr-un registru.

VERSIUNI
       Cerin<?>ele impuse lui vfork() de catre standarde sunt mai slabe decat
       cele impuse lui fork(2), astfel incat o implementare in care cele doua
       sunt sinonime este conforma. In special, programatorul nu se poate baza
       pe faptul ca parintele ramane blocat pana cand copilul fie se termina,
       fie apeleaza execve(2) <?>i nu se poate baza pe niciun comportament
       specific cu privire la memoria partajata.

       Unii considera ca semantica lui vfork() este un defect arhitectural,
       iar pagina de manual 4.2BSD afirma: ,,Acest apel de sistem va fi
       eliminat atunci cand sunt implementate mecanisme adecvate de partajare
       a sistemului. Utilizatorii nu ar trebui sa depinda de semantica de
       partajare a memoriei a vfork deoarece, in acest caz, va fi sinonim cu
       fork." Cu toate acestea, chiar daca hardware-ul modern de gestionare a
       memoriei a redus diferen<?>a de performan<?>a dintre fork(2) <?>i
       vfork(), exista diverse motive pentru care Linux <?>i alte sisteme au
       pastrat vfork():

       o  Unele aplica<?>ii cu performan<?>e critice necesita micul avantaj de
          performan<?>a conferit de vfork().

       o  Func<?>ia vfork() poate fi implementata pe sisteme care nu dispun de
          o unitate de gestionare a memoriei (MMU), dar func<?>ia fork(2) nu
          poate fi implementata pe astfel de sisteme. (POSIX.1-2008 a eliminat
          vfork() din standard; justificarea POSIX pentru func<?>ia
          posix_spawn(3) men<?>ioneaza ca aceasta func<?>ie, care ofera o
          func<?>ionalitate echivalenta cu fork(2)+ exec(3), este conceputa
          pentru a putea fi implementata pe sisteme care nu dispun de o MMU).

       o  Pe sistemele in care memoria este limitata, vfork() evita
          necesitatea de a angaja temporar memoria (a se vedea descrierea
          /proc/sys/vm/overcommit_memory in proc(5)) pentru a executa un
          program nou. (Acest lucru poate fi deosebit de benefic in cazul in
          care un proces parinte mare dore<?>te sa execute un mic program
          ajutator intr-un proces copil). In schimb, utilizarea fork(2) in
          acest scenariu necesita fie angajarea unei cantita<?>i de memorie
          egala cu dimensiunea procesului parinte (in cazul in care este in
          vigoare supraangajarea stricta), fie supraangajarea memoriei cu
          riscul ca un proces sa fie intrerupt de oom-killer.

   Note Linux
       Gestionarii de bifurcare stabili<?>i utilizand pthread_atfork(3) nu
       sunt apela<?>i atunci cand un program multi-fir care utilizeaza
       biblioteca multi-fire NPTL apeleaza vfork(). In acest caz, gestionarii
       de bifurcari sunt apela<?>i intr-un program care utilizeaza biblioteca
       multi-fire LinuxThreads. Consulta<?>i pthreads(7) pentru o descriere a
       bibliotecilor de multi-fire Linux.

       Un apel la vfork() este echivalent cu un apel la clone(2) cu flags
       specificat ca:

            CLONE_VM | CLONE_VFORK | SIGCHLD

STANDARDE
       Niciunul.

ISTORIC
       4.3BSD; POSIX.1-2001 (dar marcat ca OBSOLET).  POSIX.1-2008 elimina
       specifica<?>ia vfork().

       Apelul de sistem vfork() a aparut in 3.0BSD. In 4.4BSD a devenit
       sinonim cu fork(2), dar NetBSD l-a introdus din nou; a se vedea
       <http://www.netbsd.org/Documentation/kernel/vfork.html> Linux, a fost
       echivalent cu fork(2) pana la Linux 2.2.0-pre6 aproximativ. De la Linux
       2.2.0-pre9 (pe i386, ceva mai tarziu pe alte arhitecturi) este un apel
       de sistem independent. Suportul pentru acesta a fost adaugat in glibc
       2.0.112.

AVERTISMENTE
       Procesul-copil trebuie sa aiba grija sa nu modifice memoria in moduri
       neinten<?>ionate, deoarece astfel de modificari vor fi vazute de
       procesul parinte odata ce copilul termina sau executa un alt program.
       In aceasta privin<?>a, gestionarii de semnal pot fi deosebit de
       problematici: daca un gestionar de semnal care este invocat in copilul
       lui vfork() modifica memoria, aceste modificari pot duce la o stare
       inconsecventa a procesului din perspectiva procesului parinte (de
       exemplu, modificarile de memorie ar fi vizibile in procesul parinte,
       dar modificarile starii descriptorilor de fi<?>iere deschise nu ar fi
       vizibile).

       Atunci cand vfork() este apelat intr-un proces cu mai multe fire de
       execu<?>ie, numai firul de execu<?>ie apelant este suspendat pana cand
       copilul termina sau executa un nou program. Aceasta inseamna ca copilul
       imparte un spa<?>iu de adrese cu alt cod care ruleaza. Acest lucru
       poate fi periculos daca un alt fir de execu<?>ie din procesul parinte
       i<?>i schimba acreditarile (utilizand setuid(2) sau similar), deoarece
       exista acum doua procese cu niveluri de privilegii diferite care
       ruleaza in acela<?>i spa<?>iu de adrese. Ca exemplu al pericolelor, sa
       presupunem ca un program cu mai multe fire de execu<?>ie care ruleaza
       ca root creeaza un copil folosind vfork(). Dupa vfork(), un fir de
       execu<?>ie din procesul parinte scade procesul la un utilizator fara
       privilegii pentru a rula un cod de neincredere (de exemplu, poate prin
       intermediul unui modul deschis cu dlopen(3)). In acest caz, sunt
       posibile atacuri in care procesul parinte utilizeaza mmap(2) pentru a
       pune in memorie codul care va fi executat de procesul copil
       privilegiat.

ERORI
       Detaliile de gestionare a semnalelor sunt obscure <?>i difera de la un
       sistem la altul. Pagina de manual BSD afirma: ,,Pentru a evita o
       posibila situa<?>ie de blocaj, procesele care sunt copii in mijlocul
       unui vfork() nu primesc niciodata semnale SIGTTOU sau SIGTTIN; mai
       degraba, sunt permise ie<?>irile sau ioctls, iar incercarile de intrare
       au ca rezultat o indica<?>ie de sfar<?>it de fi<?>ier."

CONSULTA<?>I <?>I
       clone(2), execve(2), _exit(2), fork(2), unshare(2), wait(2)

TRADUCERE
       Traducerea in limba romana a acestui manual a fost facuta de Remus-
       Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Aceasta traducere este documenta<?>ie gratuita; citi<?>i Licen<?>a
       publica generala GNU Versiunea 3
       <https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html> sau o versiune ulterioara
       cu privire la condi<?>ii privind drepturile de autor.  NU se asuma
       NICIO RESPONSABILITATE.

       Daca gasi<?>i erori in traducerea acestui manual, va rugam sa
       trimite<?>i un e-mail la <translation-team-ro@lists.sourceforge.net>.

Pagini de manual de Linux 6.9.1   2 mai 2024                          vfork(2)