time(7)                Miscellaneous Information Manual                time(7)

NUME
       timp - prezentare generala a timpului <?>i a cronometrelor

DESCRIERE
   Timp real <?>i timp de procesare
       Timp real se define<?>te ca fiind timpul masurat de la un punct fix,
       fie de la un punct standard din trecut (a se vedea descrierea epocii
       <?>i a timpului calendaristic de mai jos), fie de la un punct (de
       exemplu, inceputul) din via<?>a unui proces (timp scurs).

       Timpul de procesare este definit ca fiind cantitatea de timp de
       procesor utilizat de un proces. Acesta este uneori impar<?>it in
       componentele utilizator <?>i sistem. Timpul CPU de utilizator este
       timpul petrecut executand cod in modul utilizator. Timpul CPU de sistem
       este timpul petrecut de nucleu executand in modul sistem in numele
       procesului (de exemplu, executand apeluri de sistem). Comanda time(1)
       poate fi utilizata pentru a determina cantitatea de timp CPU consumata
       in timpul execu<?>iei unui program. Un program poate determina
       cantitatea de timp de procesor pe care a consumat-o folosind times(2),
       getrusage(2) sau clock(3).

   Ceasul hardware
       Majoritatea calculatoarelor au un ceas hardware (alimentat cu baterii)
       pe care nucleul il cite<?>te in momentul pornirii pentru a ini<?>ializa
       ceasul software. Pentru mai multe detalii, consulta<?>i rtc(4) <?>i
       hwclock(8).

   Ceasul software, HZ <?>i jiffies
       Precizia diferitelor apeluri de sistem care stabilesc temporizari (de
       exemplu, select(2), sigtimedwait(2)) <?>i masoara timpul de procesare
       (de exemplu, getrusage(2)) este limitata de rezolu<?>ia ceasului
       software, un ceas intre<?>inut de nucleu care masoara timpul in
       jiffies. Dimensiunea unui jiffy este determinata de valoarea constantei
       HZ a nucleului.

       Valoarea lui HZ variaza in func<?>ie de versiunile de nucleu <?>i de
       platformele hardware. Pe i386, situa<?>ia este urmatoarea: pe nucleele
       de pana la Linux 2.4.x inclusiv, HZ era 100, ceea ce dadea o valoare a
       jiffy de 0,01 secunde; incepand cu Linux 2.6.0, HZ a fost ridicat la
       1000, ceea ce da o valoare a jiffy de 0,001 secunde. Incepand cu Linux
       2.6.13, valoarea HZ este un parametru de configurare a nucleului <?>i
       poate fi 100, 250 (valoarea implicita) sau 1000, ceea ce da o valoare a
       jiffy-urilor de, respectiv, 0,01, 0,004 sau 0,001 secunde. Incepand cu
       Linux 2.6.20, este disponibila o frecven<?>a suplimentara: 300, un
       numar care se imparte in mod egal pentru frecven<?>ele de cadre video
       comune (PAL, 25 Hz; NTSC, 30 Hz).

       Apelul de sistem times(2) este un caz special.  Acesta raporteaza
       timpii cu o granularitate (fine<?>e) definita de constanta de nucleu
       USER_HZ.  Aplica<?>iile din spa<?>iul utilizatorului pot determina
       valoarea acestei constante folosind sysconf(_SC_CLK_TCK).

   Ceasuri de sistem <?>i de proces; spa<?>ii de nume de timp
       Nucleul suporta o serie de ceasuri care masoara diferite tipuri de timp
       scurs <?>i virtual (adica timpul consumat de CPU).  Aceste ceasuri sunt
       descrise in clock_gettime(2). Cateva dintre ceasuri pot fi configurate
       cu ajutorul clock_settime(2). Valorile anumitor ceasuri sunt
       virtualizate prin spa<?>ii de nume de timp; a se vedea
       time_namespaces(7).

   Temporizatoare de inalta rezolu<?>ie
       Inainte de Linux 2.6.21, precizia apelurilor de sistem timer <?>i sleep
       (a se vedea mai jos) era, de asemenea, limitata de dimensiunea jiffy.

       Incepand cu Linux 2.6.21, Linux accepta temporizatoare de inalta
       rezolu<?>ie (HRT), configurabile op<?>ional prin
       CONFIG_HIGH_RES_TIMERS. Pe un sistem care suporta HRT-uri, precizia
       apelurilor de sistem de tip sleep <?>i timer nu mai este constransa de
       jiffy, ci poate fi atat de precisa pe cat permite echipamentul
       (precizia de microsecunde este tipica pentru echipamentul modern).
       Pute<?>i determina daca sunt acceptate temporizatoarele de inalta
       rezolu<?>ie verificand rezolu<?>ia returnata de un apel la
       clock_getres(2) sau uitandu-va la intrarile ,,resolution" din
       /proc/timer_list.

       HRT-urile nu sunt acceptate pe toate arhitecturile hardware; (suportul
       este oferit pe x86, ARM <?>i PowerPC, printre altele.)

   Epoca
       Sistemele UNIX reprezinta timpul in secunde de la Epoca, 1970-01-01
       00:00:00:00 +0000 (UTC).

       Un program poate determina timpul calendaristic prin intermediul
       ceasului clock_gettime(2) CLOCK_REALTIME, care returneaza timpul (in
       secunde <?>i nanosecunde) care s-a scurs de la Epoca; time(2) ofera
       informa<?>ii similare, dar numai cu o precizie la cea mai apropiata
       secunda. Ora sistemului poate fi modificata cu ajutorul
       clock_settime(2).

   Timpul defalcat
       Anumite func<?>ii de biblioteca utilizeaza o structura de tip tm pentru
       a reprezenta timpul defalcat, care stocheaza valoarea timpului separata
       in componente distincte (an, luna, zi, ora, minut, secunda etc.).
       Aceasta structura este descrisa in tm(3type), care descrie, de
       asemenea, func<?>iile care fac conversia intre timpul calendaristic
       <?>i timpul defalcat. Func<?>iile de conversie intre timpul defalcat
       <?>i reprezentarile de tip <?>ir de caractere imprimabile ale timpului
       sunt descrise in ctime(3), strftime(3) <?>i strptime(3).

   Adormirea <?>i configurarea temporizatoarelor
       Diverse apeluri <?>i func<?>ii de sistem permit unui program sa doarma
       (sa suspende execu<?>ia) pentru o anumita perioada de timp; a se vedea
       nanosleep(2), clock_nanosleep(2) <?>i sleep(3).

       Diverse apeluri de sistem permit unui proces sa configureze un
       temporizator care expira la un moment dat in viitor <?>i, op<?>ional,
       la intervale repetate; a se vedea alarm(2), getitimer(2),
       timerfd_create(2) <?>i timer_create(2).

   Marja temporizator
       Incepand cu Linux 2.6.28, este posibil sa se controleze valoarea marjei
       temporizatorului ,,timer slack" pentru un fir de execu<?>ie. Marja
       temporizatorului este durata de timp cu care nucleul poate intarzia
       trezirea anumitor apeluri de sistem care se blocheaza cu un timp de
       a<?>teptare. Permiterea acestei intarzieri permite nucleului sa
       reuneasca evenimentele de trezire, reducand astfel numarul de treziri
       ale sistemului <?>i economisind energie. Pentru mai multe detalii, a se
       vedea descrierea PR_SET_TIMERSLACK in prctl(2).

CONSULTA<?>I <?>I
       date(1), time(1), timeout(1), adjtimex(2), alarm(2), clock_gettime(2),
       clock_nanosleep(2), getitimer(2), getrlimit(2), getrusage(2),
       gettimeofday(2), nanosleep(2), stat(2), time(2), timer_create(2),
       timerfd_create(2), times(2), utime(2), adjtime(3), clock(3),
       clock_getcpuclockid(3), ctime(3), ntp_adjtime(3), ntp_gettime(3),
       pthread_getcpuclockid(3), sleep(3), strftime(3), strptime(3),
       timeradd(3), usleep(3), rtc(4), time_namespaces(7), hwclock(8)

TRADUCERE
       Traducerea in limba romana a acestui manual a fost facuta de Remus-
       Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Aceasta traducere este documenta<?>ie gratuita; citi<?>i Licen<?>a
       publica generala GNU Versiunea 3
       <https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html> sau o versiune ulterioara
       cu privire la condi<?>ii privind drepturile de autor.  NU se asuma
       NICIO RESPONSABILITATE.

       Daca gasi<?>i erori in traducerea acestui manual, va rugam sa
       trimite<?>i un e-mail la <translation-team-ro@lists.sourceforge.net>.

Pagini de manual de Linux 6.06 31 octombrie 2023                       time(7)