mtools(1)                   General Commands Manual                  mtools(1)

Nume
       mtools - instrumente pentru accesarea discurilor DOS in Unix.



Introducere
       Mtools este o colec<?>ie de instrumente care permit sistemelor Unix sa
       manipuleze fi<?>iere MS-DOS: citirea, scrierea <?>i deplasarea
       fi<?>ierelor pe un sistem de fi<?>iere MS-DOS (de obicei o discheta).
       Atunci cand este rezonabil, fiecare program incearca sa emuleze comanda
       echivalenta MS-DOS. Cu toate acestea, restric<?>iile <?>i
       ciuda<?>eniile inutile ale DOS nu sunt emulate. De exemplu, este
       posibila mutarea subdirectoarelor dintr-un subdirectoriu in altul.

       Mtools este suficient pentru a oferi acces la sistemele de fi<?>iere
       MS-DOS.  De exemplu, comenzi precum mdir a: func<?>ioneaza pe discheta
       a: fara nici o montare sau ini<?>ializare preliminara (presupunand ca
       `/etc/mtools.conf' implicit func<?>ioneaza pe ma<?>ina dumneavoastra).
       Cu mtools, se pot schimba <?>i dischetele fara a le demonta <?>i monta.

De unde se poate ob<?>ine mtools
       mtools poate fi gasit in urmatoarele locuri (<?>i in oglinzile
       acestora):

          http://ftp.gnu.org/gnu/mtools/mtools-4.0.43.tar.gz


       Aceste corec<?>ii se numesc mtools-version-ddmm.taz, unde versiunea
       reprezinta versiunea de baza, dd reprezinta ziua <?>i mm reprezinta
       luna. Din cauza lipsei de spa<?>iu, de obicei las doar cea mai recenta
       modificare.

       Exista o lista de discu<?>ii mtools la info-mtools @ gnu.org .
       Trimite<?>i toate rapoartele de erori la aceasta lista.  Va pute<?>i
       abona la lista la https://lists.gnu.org/mailman/listinfo/info-mtools.
       (N.B. Elimina<?>i spa<?>iile din jurul lui ,,@". Le-am lasat acolo
       pentru a pacali robo<?>ii de publicitate nedorita <?>i agresiva
       ,,spambots").  Anun<?>urile despre noile versiuni mtools vor fi
       trimise, de asemenea, la aceasta lista, in plus fa<?>a de grupurile de
       <?>tiri ,,Linux announce".  Lista de discu<?>ii este arhivata la
       http://lists.gnu.org/pipermail/info-mtools/

Caracteristici comune tuturor comenzilor mtools
   Op<?>iuni <?>i nume de fi<?>iere
       Numele fi<?>ierelor MS-DOS sunt compuse dintr-o litera de unitate
       urmata de doua puncte, un subdirector <?>i un nume de fi<?>ier. Numai
       partea cu numele de fi<?>ier este obligatorie, litera de unitate <?>i
       subdirectorul sunt op<?>ionale. Numele de fi<?>ier fara litera de
       unitate se refera la fi<?>iere Unix. Numele subdirectoarelor pot folosi
       fie separatorul '/', fie '\'.  Utilizarea separatorului '\' sau a
       caracterelor joker necesita ca numele sa fie inchise intre ghilimele
       pentru a le proteja de shell. Cu toate acestea, caracterele joker din
       numele de fi<?>iere Unix nu trebuie sa fie incluse intre ghilimele,
       deoarece aici se vrea ca shell-ul sa le extinda.

       Rutinele de ,,potrivire a modelelor" ale expresiilor regulate respecta
       regulile de tip Unix.  De exemplu, `*' se potrive<?>te cu toate
       fi<?>ierele MS-DOS in loc de `*.*'.  Bi<?>ii de arhiva, ascuns,
       numai-pentru-citire <?>i de atribut de sistem sunt ignora<?>i in timpul
       potrivirii modelelor.

       Toate op<?>iunile folosesc - (minus) ca prim caracter, nu /, a<?>a cum
       v-a<?>i a<?>tepta in MS-DOS.

       Majoritatea comenzilor mtools permit mai mul<?>i parametri de nume de
       fi<?>ier, ceea ce nu respecta conven<?>iile MS-DOS, dar este mai u<?>or
       de utilizat.

       Cele mai multe comenzi mtools permit op<?>iuni care le indica modul in
       care trebuie sa gestioneze conflictele de nume de fi<?>iere. Pentru mai
       multe detalii despre acestea, consulta<?>i sec<?>iunea Conflicte de
       nume.

       Toate comenzile accepta op<?>iunea -i care permite specificarea unui
       fi<?>ier imagine (a se vedea sec<?>iunea litere de unitate).

       Toate comenzile accepta op<?>iunea -V, care afi<?>eaza versiunea, iar
       majoritatea accepta op<?>iunea -v, care activeaza modul descriptiv. In
       modul descriptiv, aceste comenzi afi<?>eaza numele fi<?>ierelor MS-DOS
       asupra carora ac<?>ioneaza, cu excep<?>ia cazului in care se specifica
       altfel. A se vedea sec<?>iunea Comenzi, pentru o descriere a
       op<?>iunilor specifice fiecarei comenzi.

   Literele de unitate
       Semnifica<?>ia literelor de unitate depinde de arhitecturile <?>inta.
       Cu toate acestea, pe majoritatea arhitecturilor <?>inta, unitatea A
       este prima unitate de discheta, unitatea B este a doua unitate de
       discheta (daca este disponibila), unitatea J este o unitate Jaz (daca
       este disponibila), iar unitatea Z este o unitate Zip (daca este
       disponibila).  Pe acele sisteme in care numele dispozitivului este
       derivat din ID-ul SCSI, se presupune ca unitatea Jaz se afla la <?>inta
       SCSI 4, iar unitatea Zip la <?>inta SCSI 5 ( configurarile implicite
       din fabrica).  Pe Linux, se presupune ca ambele unita<?>i sunt a doua
       unitate de pe magistrala SCSI (/dev/sdb). Configurarile implicite pot
       fi modificate cu ajutorul unui fi<?>ier de configurare (consulta<?>i
       sec<?>iunea Configura<?>ie).

       Litera de unitate : (doua puncte) are o semnifica<?>ie speciala. Se
       utilizeaza pentru a accesa fi<?>ierele imagine care sunt specificate
       direct in linia de comanda folosind op<?>iunile -i.

       Exemplu:

           mcopy -i fi<?>ierul-meu-de_imagine.bin ::fi<?>ier1 ::fi<?>ier2 .


       Aceasta copiaza fi<?>ier1 <?>i fi<?>ier2 din fi<?>ierul imagine
       (fi<?>ierul-meu-de_imagine.bin) in directorul /tmp.

       De asemenea, pute<?>i furniza o pozi<?>ie in cadrul fi<?>ierului de
       imagine incluzand @@pozi<?>ia in numele fi<?>ierului.

       Exemplu:

           mcopy -i fi<?>ierul-meu-de_imagine.bin@@1M ::fi<?>ier1 ::fi<?>ier2 .


       Acest lucru cauta imaginea la pozi<?>ia 1M in fi<?>ier, mai degraba
       decat la inceputul acestuia.

   Directorul de lucru curent
       Comanda mcd (`mcd') este utilizata pentru a stabili dispozitivul <?>i
       directorul de lucru curent (in raport cu sistemul de fi<?>iere MS-DOS),
       in caz contrar se presupune ca valoarea implicita este A:/. Cu toate
       acestea, spre deosebire de MS-DOS, exista un singur director de lucru
       pentru toate unita<?>ile, <?>i nu unul pentru fiecare unitate.

   Nume de fi<?>iere lungi in stilul VFAT
       Aceasta versiune de mtools accepta nume de fi<?>iere lungi de tip VFAT.
       Daca un nume de fi<?>ier Unix este prea lung pentru a incapea intr-un
       nume DOS scurt, acesta este stocat ca un nume lung VFAT <?>i se
       genereaza un nume scurt inso<?>itor.  Acest nume scurt nume este cel pe
       care il vede<?>i atunci cand examina<?>i discul cu o versiune pre-7.0
       de DOS.  Tabelul urmator prezinta cateva exemple de nume scurte:

          Nume lung       Nume MS-DOS     Motivul modificarii ---------       -----------     ------------------------ thisisatest     THISIS~1        nume de fi<?>ier prea lung alain.knaff     ALAIN~1.KNA     extensie prea lunga prn.txt         PRN~1.TXT       PRN este un nume de dispozitiv .abc            ABC~1           nume de fi<?>ier null hot+cold        HOT_CO~1        caracter ilegal


        Dupa cum vede<?>i, urmatoarele transformari se realizeaza pentru a
       ob<?>ine un nume scurt:

       *      Caracterele ilegale sunt inlocuite cu caractere de subliniere.
              Caracterele ilegale sunt ;+=[]',\ "*\\\<>/?:|.

       *      Punctele suplimentare, care nu pot fi interpretate ca un
              separator nume principal/extensiune, sunt eliminate

       *      Se genereaza un numar ~n,

       *      Numele este scurtat pentru a se incadra in limitarea 8+3

        Numele ini<?>ial al fi<?>ierului in stil Unix (indiferent daca este
       lung sau scurt) se mai nume<?>te <?>i numele principal, iar numele
       scurt derivat se nume<?>te <?>i numele secundar.

        Exemplu:

           mcopy /etc/motd a:Reallylongname

        mtools creeaza o intrare VFAT pentru Reallylongname <?>i folose<?>te
       REALLYLO ca nume scurt. Reallylongname este numele principal, iar
       REALLYLO este numele secundar.

           mcopy /etc/motd a:motd

        motd se incadreaza in limitele de nume de fi<?>ier DOS. Mtools nu are
       nevoie sa ob<?>ina un alt nume. motd este numele principal <?>i nu
       exista un nume secundar.

        Pe scurt: Numele principal este numele lung, daca exista unul, sau
       numele scurt, daca nu exista un nume lung.

        De<?>i VFAT este mult mai flexibil decat FAT, exista totu<?>i nume
       care nu sunt acceptate, chiar <?>i in VFAT. Mai exista inca unele
       caractere ilegale (\ "*\\<>/?:|), iar numele dispozitivelor sunt inca
       rezervate.

          Nume Unix       Nume lung       Motivul modificarii ---------       ----------      ------------------------ prn             prn-1           PRN este un nume de dispozitiv ab:c            ab_c-1          caracter ilegal


        Dupa cum vede<?>i, urmatoarele transformari au loc daca un nume lung
       este ilegal:

       *      Caracterele ilegale sunt inlocuite cu caractere de subliniere,

       *      Se genereaza un numar -n,

   Conflicte de nume
       La scrierea unui fi<?>ier pe disc, numele lung sau scurt al acestuia
       poate intra in conflict cu un fi<?>ier sau un director deja existent.
       Acest lucru se poate intampla pentru toate comenzile care creeaza noi
       intrari in directoare, cum ar fi mcopy, mmd, mren, mmove. Atunci cand
       apare un conflict de nume, mtools va intreaba ce ar trebui sa faca.
       Acesta ofera mai multe op<?>iuni:

       overwrite
              Suprascrie fi<?>ierul existent. Nu este posibil sa se suprascrie
              un director cu un fi<?>ier.

       rename
              Redenume<?>te fi<?>ierul nou creat. Mtools solicita noul nume de
              fi<?>ier

       autorename
              Redenume<?>te fi<?>ierul nou creat. Mtools alege singur un nume,
              fara a solicita un raspuns

       skip   Renun<?>a la acest fi<?>ier <?>i trece la urmatorul (daca
              exista)

       Pentru a alege una dintre aceste ac<?>iuni, introduce<?>i prima litera
       a acesteia la prompt. Daca folosi<?>i o litera minuscula, ac<?>iunea se
       aplica numai pentru acest fi<?>ier, daca folosi<?>i o litera majuscula,
       ac<?>iunea se aplica tuturor fi<?>ierelor <?>i nu vi se va mai solicita
       din nou.

       De asemenea, pute<?>i alege ac<?>iuni (pentru toate fi<?>ierele) in
       linia de comanda, atunci cand apela<?>i mtools:

       -D o   Suprascrie in mod implicit numele principale.

       -D O   Suprascrie in mod implicit numele secundare.

       -D r   Redenume<?>te numele primar in mod implicit.

       -D R   Redenume<?>te numele secundar in mod implicit.

       -D a   Auto-redenume<?>te numele principal in mod implicit.

       -D A   Auto-redenume<?>te numele secundar in mod implicit.

       -D s   Omite numele principal in mod implicit.

       -D S   Omite numele secundar in mod implicit.

       -D m   Intreaba utilizatorul ce sa faca cu numele principal.

       -D M   Intreaba utilizatorul ce sa faca cu numele secundar.

       Re<?>ine<?>i ca, pentru op<?>iunile din linia de comanda,
       minusculele/majusculele diferen<?>iaza intre numele
       ,,principal"/,,secundar", in timp ce pentru op<?>iunile interactive,
       minusculele/majusculele diferen<?>iaza intre ,,doar de data
       aceasta"/,,intotdeauna".

       Numele principal este numele afi<?>at in Windows 95 sau Windows NT:
       adica numele lung, daca exista, <?>i numele scurt, daca nu exista.
       Numele secundar este numele ,,ascuns", adica numele scurt daca exista
       un nume lung.

       In mod implicit, utilizatorul este intrebat daca numele principal este
       conflictual, iar numele secundar se nume<?>te automat.

       In cazul in care apare un conflict de nume intr-un director Unix,
       mtools intreaba doar daca trebuie sa suprascrie<?>i fi<?>ierul sau sa
       il omite<?>i.

   Diferen<?>ierea intre majuscule <?>i minuscule a sistemului de fi<?>iere VFAT
       Sistemul de fi<?>iere VFAT este capabil sa memoreze majusculele <?>i
       minusculele din numele fi<?>ierelor. Cu toate acestea, nu este permisa
       coexisten<?>a in acela<?>i director a numelor de fi<?>iere care difera
       doar prin majuscule <?>i minuscule. De exemplu, daca stoca<?>i un
       fi<?>ier numit NumeFi<?>ierLung pe un sistem de fi<?>iere VFAT,
       <<mdir>> afi<?>eaza acest fi<?>ier ca NumeFi<?>ierLung, <?>i nu ca
       Numefi<?>ierlung. Cu toate acestea, daca incerca<?>i apoi sa adauga<?>i
       NumeFi<?>ierlung in acela<?>i director, acesta este refuzat, deoarece
       este ignorata distinc<?>ia dintre majuscule <?>i minuscule pentru
       verificarile de conflict.

       Sistemul de fi<?>iere VFAT va permite sa stoca<?>i tipul de litere
       minuscule/majuscule al unui nume de fi<?>ier in octetul de atribut,
       daca toate literele numelui de fi<?>ier sunt de acela<?>i tip
       minuscule/majuscule <?>i daca toate literele extensiei sunt de asemenea
       de acela<?>i tip. Mtools utilizeaza aceste informa<?>ii la afi<?>area
       fi<?>ierelor <?>i, de asemenea, pentru a genera numele de fi<?>ier Unix
       atunci cand se face utilizeaza <<mcopying>> intr-un director Unix.
       Acest lucru poate avea rezultate nea<?>teptate atunci cand este aplicat
       fi<?>ierelor scrise folosind o versiune de DOS anterioara la versiunea
       7.0: intr-adevar, numele de fi<?>iere in stil vechi se raporteaza la
       toate literele in majusculele. Acest lucru este diferit de
       comportamentul vechii versiuni a mtools care obi<?>nuia sa genereze
       nume de fi<?>iere Unix cu litere minuscule.

   formate de mare capacitate
       Mtools accepta o serie de formate care permit stocarea pe disc a mai
       multor date decat in mod obi<?>nuit. Din cauza diferitelor capacita<?>i
       ale sistemelor de operare, aceste formate nu sunt acceptate pe toate
       sistemele de operare. Mtools recunoa<?>te aceste formate in mod
       transparent acolo unde sunt acceptate.

       Pentru a formata aceste discuri, trebuie sa utiliza<?>i un instrument
       specific sistemului de operare. Pentru Linux, instrumentele adecvate
       pentru dischete se gasesc in pachetul fdutils in urmatoarele
       loca<?>ii~:

          http://www.fdutils.linux.lu/.


       Pentru mai multe detalii, consulta<?>i paginile de manual incluse in
       pachetul respectiv. Utiliza<?>i superformat pentru a formata toate
       formatele, cu excep<?>ia XDF, <?>i utiliza<?>i xdfcopy pentru a formata
       XDF.

    Mai multe sectoare
       Cea mai veche metoda de a pune mai multe date pe un disc este de a
       folosi mai multe sectoare <?>i mai mul<?>i cilindri. De<?>i formatul
       standard utilizeaza 80 de cilindri <?>i 18 sectoare (pe un disc de 3
       1/2 de inalta densitate), este posibil sa se utilizeze pana la 83 de
       cilindri (pe majoritatea unita<?>ilor) <?>i pana la 21 de sectoare.
       Aceasta metoda permite stocarea a pana la 1743K pe un disc de 3 1/2 HD.
       Cu toate acestea, discurile cu 21 de sectoare sunt de doua ori mai
       lente decat discurile standard cu 18 sectoare, deoarece sectoarele sunt
       atat de apropiate incat trebuie sa le intercalam. Aceasta problema nu
       exista in cazul formatelor cu 20 de sectoare.

       Aceste formate sunt acceptate de numeroase utilita<?>i shareware DOS,
       cum ar fi fdformat <?>i vgacopy. In nesfar<?>ita sa arogan<?>a, Bill
       Gate$ a crezut ca el a inventat acest lucru <?>i l-a numit `DMF disks',
       sau `Windows formatted disks'. Dar, in realitate, acesta exista deja cu
       ani inainte! Mtools suporta aceste formate pe Linux, pe SunOS <?>i pe
       DELL Unix PC.

    Sectoare mai mari
       Prin utilizarea unor sectoare mai mari, este posibil sa se depa<?>easca
       capacitatea care poate fi ob<?>inuta cu ajutorul sectoarelor standard
       de 512 octe<?>i. Acest lucru se datoreaza antetului de sector. Antetul
       sectorului are aceea<?>i dimensiune, indiferent de numarul de octe<?>i
       de date din sector. Astfel, economisim ceva spa<?>iu prin utilizarea
       unor mai pu<?>ine sectoare, dar mai mari. De exemplu, 1 sector de 4K
       ocupa spa<?>iu de antet doar o singura data, in timp ce 8 sectoare de
       512 octe<?>i au tot 8 anteturi, pentru aceea<?>i cantitate de date
       utile.

       Aceasta metoda permite stocarea a pana la 1992K pe un disc de 3 1/2 HD.

       Mtools accepta aceste formate numai pe Linux.

     2m
       Formatul 2m a fost inventat ini<?>ial de Ciriaco Garcia de Celis. De
       asemenea, acesta utilizeaza sectoare mai mari decat de obicei pentru a
       incadra mai multe date pe disc.  Cu toate acestea, utilizeaza formatul
       standard (18 sectoare de 512 octe<?>i fiecare) pe primul cilindru,
       pentru a face aceste discuri mai u<?>or de gestionat de catre DOS.
       Intr-adevar, aceasta metoda va permite sa ave<?>i un sector de pornire
       de dimensiuni standard, care con<?>ine o descriere a modului in care
       trebuie citit restul discului.

       Cu toate acestea, dezavantajul este ca primul cilindru poate con<?>ine
       mai pu<?>ine date decat celelalte. Din nefericire, DOS poate gestiona
       numai discuri in care fiecare pista con<?>ine aceea<?>i cantitate de
       date. Astfel, 2m ascunde faptul ca prima pista con<?>ine mai pu<?>ine
       date prin utilizarea unui shadow FAT. (De obicei, DOS stocheaza FAT in
       doua copii identice, pentru o siguran<?>a suplimentara.  XDF stocheaza
       o singura copie, dar ii spune lui DOS ca stocheaza doua. Astfel, se
       economise<?>te spa<?>iul care ar fi fost ocupat de a doua copie FAT).
       Acest lucru inseamna, de asemenea, ca nu ar trebui sa folosi<?>i
       niciodata un disc de 2m pentru a stoca altceva decat un sistem de
       fi<?>iere DOS.

       Mtools accepta aceste formate numai pe Linux.

     XDF
       XDF este un format de mare capacitate utilizat de OS/2. Acesta poate
       con<?>ine 1840 K pe disc. Acest lucru este mai mic decat cele mai bune
       formate de 2m, dar principalul sau avantaj este ca este rapid: 600 de
       milisecunde pe piesa. Acest lucru este mai rapid decat formatul cu 21
       de sectoare <?>i aproape la fel de rapid ca formatul standard cu 18
       sectoare. Pentru a accesa aceste discuri, asigura<?>i-va ca mtools a
       fost compilat cu suport XDF <?>i defini<?>i variabila use_xdf pentru
       unitatea de discheta in fi<?>ierul de configurare. Consulta<?>i
       sec<?>iunea Compilarea mtools, <?>i `miscellaneous variables', pentru
       detalii despre cum sa face<?>i acest lucru. Accesul rapid la XDF este
       disponibil numai pentru nucleele Linux care sunt mai recente decat
       1.1.34.

       Mtools accepta acest format numai pe Linux.

       Aten<?>ie / In aten<?>ia distribuitorilor: Daca mtools este compilat pe
       un nucleu Linux mai recent decat 1.3.34, nu va func<?>iona pe un nucleu
       mai vechi. Cu toate acestea, daca a fost compilat pe un nucleu mai
       vechi, func<?>ioneaza in continuare pe un nucleu mai nou, cu excep<?>ia
       faptului ca accesul la XDF este mai lent. Se recomanda ca autorii de
       distribu<?>ii sa includa numai binari mtools compila<?>i pe nuclee mai
       vechi de 1.3.34 pana la apari<?>ia versiunii 2.0. Cand va ie<?>i 2.0,
       binarele mtools compilate pe nuclee mai noi pot (<?>i ar trebui) sa fie
       distribuite. Binarele mtools compilate pe nuclee mai vechi de 1.3.34 nu
       vor func<?>iona pe niciun nucleu 2.1 sau mai recent.

   Coduri de ie<?>ire
       Toate comenzile Mtools returneaza 0 in caz de succes, 1 in caz de
       e<?>ec total sau 2 in caz de e<?>ec par<?>ial.  Toate comenzile Mtools
       efectueaza cateva verificari inainte de a continua, pentru a se asigura
       ca discul este intr-adevar un disc MS-DOS (spre deosebire de, sa zicem,
       un disc ext2 sau MINIX). Aceste verificari pot respinge discurile
       par<?>ial corupte, care altfel ar putea fi inca citibile. Pentru a
       evita aceste verificari, defini<?>i variabila de mediu
       MTOOLS_SKIP_CHECK sau variabila corespunzatoare din fi<?>ierul de
       configurare (a se vedea sec<?>iunea variabile globale).

   ERORI
       Un efect secundar nefericit al faptului ca nu se ghice<?>te
       dispozitivul adecvat (atunci cand sunt acceptate mai multe capacita<?>i
       de disc) este un mesaj de eroare ocazional de la controlorul de
       dispozitiv.  Acestea pot fi ignorate in siguran<?>a.

       Codul de verificare FAT se blocheaza pe discurile de 1,72 Mb formatate
       cu mtools pre-2.0.7. Defini<?>i variabila de mediu
       MTOOLS_FAT_COMPATIBILITY (sau variabila corespunzatoare din fi<?>ierul
       de configurare, `global variables')) pentru a ocoli verificarea FAT.

Consulta<?>i <?>i
       floppyd_installtest mattrib mbadblocks mcd mcopy mdel mdeltree mdir mdu
       mformat minfo mkmanifest mlabel mmd mmount mmove mrd mren mshortname
       mshowfat mtoolstest mtype

TRADUCERE
       Traducerea in limba romana a acestui manual a fost facuta de Remus-
       Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Aceasta traducere este documenta<?>ie gratuita; citi<?>i Licen<?>a
       publica generala GNU Versiunea 3
       <https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html> sau o versiune ulterioara
       cu privire la condi<?>ii privind drepturile de autor.  NU se asuma
       NICIO RESPONSABILITATE.

       Daca gasi<?>i erori in traducerea acestui manual, va rugam sa
       trimite<?>i un e-mail la <translation-team-ro@lists.sourceforge.net>.

mtools-4.0.43                   21 martie 2023                       mtools(1)