MAKE(1)                       Comenzi utilizator                       MAKE(1)

NUME
       make - ustensila GNU Make pentru a men<?>ine grupuri de programe

SINOPSIS
       make [OP<?>IUNE]... [<?>INTA]...

DESCRIERE
       Ustensila make va determina in mod automat care par<?>i ale unui
       program mare trebuie recompilate <?>i va emite comenzile necesare
       pentru a le recompila. Manualul descrie implementarea GNU a lui make,
       care a fost scrisa de Richard Stallman <?>i Roland McGrath <?>i este in
       prezent intre<?>inuta de Paul Smith. Exemplele noastre prezinta
       programe C, deoarece acestea sunt foarte comune, dar pute<?>i utiliza
       make cu orice limbaj de programare al carui compilator poate fi rulat
       cu o comanda shell. De fapt, make nu este limitat la programe. Il
       pute<?>i utiliza pentru a descrie orice sarcina in care unele fi<?>iere
       trebuie sa fie actualizate automat din altele ori de cate ori acestea
       se modifica.

       Pentru a va pregati sa utiliza<?>i make, trebuie sa scrie<?>i un
       fi<?>ier numit makefile (fi<?>ier de re<?>ete) care descrie rela<?>iile
       dintre fi<?>ierele din programul dumneavoastra <?>i ofera comenzi
       pentru actualizarea fiecarui fi<?>ier. Intr-un program, in mod
       obi<?>nuit, fi<?>ierul executabil este actualizat din fi<?>ierele
       obiect, care la randul lor sunt realizate prin compilarea fi<?>ierelor
       sursa.

       Odata ce exista un makefile adecvat, de fiecare data cand modifica<?>i
       unele fi<?>iere sursa, aceasta simpla comanda shell:

              make

       este suficienta pentru a efectua toate recompilarile necesare.
       Programul make utilizeaza descrierea fi<?>ierului makefile <?>i orele
       ultimei modificari a fi<?>ierelor pentru a decide care dintre fi<?>iere
       trebuie actualizate. Pentru fiecare dintre aceste fi<?>iere, el emite
       comenzile inregistrate in makefile.

       make executa comenzile din makefile pentru a actualiza una sau mai
       multe <?>inte, unde <?>inta este de obicei un program. Daca nu este
       prezenta op<?>iunea -f, make va cauta fi<?>ierele ,,makefile"
       GNUmakefile, makefile <?>i Makefile, in aceasta ordine.

       In mod normal, ar trebui sa numi<?>i fi<?>ierul ,,makefile" fie
       makefile, fie Makefile; (se recomanda Makefile, deoarece apare in mod
       proeminent la inceputul unei liste de directoare, chiar langa alte
       fi<?>iere importante, cum ar fi README). Primul nume verificat,
       GNUmakefile, nu este recomandat pentru majoritatea fi<?>ierelor
       ,,makefile". Ar trebui sa folosi<?>i acest nume daca ave<?>i un
       ,,makefile" care este specific GNU Make <?>i care nu va fi in<?>eles de
       alte versiuni de make. Daca makefile este ,,-", se cite<?>te intrarea
       standard.

       make actualizeaza o <?>inta in cazul in care aceasta depinde de
       fi<?>iere premergatoare care au fost modificate de la ultima modificare
       a <?>intei sau in cazul in care aceasta nu exista.

OP<?>IUNI
       -b, -m
            Aceste op<?>iuni sunt ignorate pentru compatibilitate cu alte
            versiuni de make.

       -B, --always-make
            Face in mod necondi<?>ionat toate <?>intele.

       -C director, --directory=director
            Schimba la directorul director inainte de a citi fi<?>ierele
            ,,makefiles" sau de a face orice altceva. Daca sunt specificate
            mai multe op<?>iuni -C, fiecare dintre ele este interpretata in
            raport cu cea anterioara: -C / -C etc este echivalent cu -C /etc.
            Acest lucru este utilizat de obicei cu invocari recursive ale
            make.

       -d   Afi<?>eaza informa<?>ii de depanare in plus fa<?>a de procesarea
            normala. Informa<?>iile de depanarii spun ce fi<?>iere sunt luate
            in considerare pentru refacere, ce timpi de fi<?>ier sunt
            compara<?>i <?>i cu ce rezultate, ce fi<?>iere trebuie refacute,
            ce reguli implicite sunt luate in considerare <?>i care sunt
            aplicate - tot ceea ce este interesant despre modul in care make
            decide ce sa faca.

       --debug[=FANIOANE]
            Afi<?>eaza informa<?>ii de depanare in plus fa<?>a de procesarea
            normala. Daca FANIOANELE sunt omise, atunci comportamentul este
            acela<?>i ca <?>i in cazul in care ar fi fost specificat -d.
            FANIOANE poate fi oricare sau toate numele urmatoare, separate
            prin virgule sau spa<?>ii. Numai primul caracter este
            semnificativ: restul pot fi omise: all pentru toate ie<?>irile de
            depanare (la fel ca atunci cand se folose<?>te -d), basic pentru
            depanare de baza, verbose pentru depanare de baza mai detaliata,
            default pentru afi<?>area opera<?>iilor implicite de cautare a
            regulilor, jobs pentru detalii despre invocarea comenzilor,
            makefile pentru depanare in timpul refacerii fi<?>ierelor
            makefile, print arata toate re<?>etele care sunt rulate chiar daca
            sunt silen<?>ioase <?>i why arata motivul pentru care make a decis
            sa reconstruiasca fiecare <?>inta. Utiliza<?>i none pentru a
            dezactiva toate indicatoarele de depanare anterioare.

       -e, --environment-overrides
            Acorda variabilelor preluate din mediu prioritate fa<?>a de
            variabilele din fi<?>ierele makefile.

       -E <?>ir, --eval <?>ir
            Interpreteaza <?>irul utilizand func<?>ia eval, inainte de a
            analiza orice fi<?>ier makefile.

       -f file, --file=fi<?>ier, --makefile=FI<?>IER
            Folose<?>te fi<?>ier ca fi<?>ier makefile.

       -i, --ignore-errors
            Ignora toate erorile din comenzile executate pentru refacerea
            fi<?>ierelor.

       -I director, --include-dir=director
            Specifica un director director in care se cauta fi<?>ierele
            makefile incluse. In cazul in care se utilizeaza mai multe
            op<?>iuni -I pentru a specifica mai multe directoare, directoarele
            sunt cautate in ordinea specificata. Spre deosebire de argumentele
            altor op<?>iuni de make, directoarele date cu op<?>iunea -I pot
            veni direct dupa op<?>iune: -Idirector este permis, precum <?>i -I
            director. Aceasta sintaxa este permisa pentru compatibilitate cu
            indicatorul -I al preprocesorului C.

       -j [lucrari], --jobs[=lucrari]
            Specifica numarul de lucrari (comenzi) care trebuie executate
            simultan. In cazul in care exista mai multe op<?>iuni -j, ultima
            este cea care are efect. Daca op<?>iunea -j este data fara un
            argument, make nu va limita numarul de lucrari care pot fi
            executate simultan.

       --jobserver-style=stil
            Stilul de server de lucru care trebuie utilizat. stil poate fi
            unul dintre fifo, pipe sau sem (numai pentru Windows).

       -k, --keep-going
            Continua cat mai mult posibil dupa o eroare. In timp ce obiectivul
            care a e<?>uat <?>i cele care depind de acesta nu pot fi refacute,
            celelalte dependen<?>e ale acestor obiective pot fi procesate in
            continuare.

       -l [medie-incarcare], --load-average[=medie-incarcare]
            Specifica faptul ca nu trebuie sa se porneasca noi lucrari
            (comenzi) daca exista alte lucrari in curs de execu<?>ie <?>i daca
            media de incarcare este de cel pu<?>in medie-incarcare (un numar
            in virgula mobila). Fara nici un argument, elimina o limita de
            incarcare anterioara.

       -L, --check-symlink-times
            Utilizeaza cel mai recent timp mtime intre legaturile simbolice
            <?>i <?>inta.

       -n, --just-print, --dry-run, --recon
            Afi<?>eaza comenzile care ar trebui executate, dar nu le executa
            (cu excep<?>ia anumitor circumstan<?>e).

       -o fi<?>ier, --old-file=fi<?>ier, --assume-old=fi<?>ier
            Nu reface fi<?>ierul fi<?>ier chiar daca este mai vechi decat
            dependen<?>ele sale <?>i nu reface nimic din cauza modificarilor
            din fi<?>ier. In esen<?>a, fi<?>ierul este tratat ca fiind foarte
            vechi, iar regulile sale sunt ignorate.

       -O[tip], --output-sync[=tip]
            Cand se executa mai multe lucrari in paralel cu -j, se asigura ca
            rezultatele fiecarei lucrari sunt colectate impreuna <?>i nu
            intercalate cu rezultatele altor lucrari. Daca tip nu este
            specificat sau este target, ie<?>irea de la intreaga re<?>eta
            pentru fiecare <?>inta este grupata impreuna. Daca tip este line,
            se grupeaza ie<?>irile de la fiecare linie de comanda din cadrul
            unei re<?>ete. Daca tip este recurse, se grupeaza ie<?>irile de la
            o intreaga re<?>eta recursiv. Daca tip este none, sincronizarea
            ie<?>irii este dezactivata.

       -p, --print-data-base
            Afi<?>eaza baza de date (reguli <?>i valori ale variabilelor) care
            rezulta din citirea fi<?>ierelor de re<?>ete ,,makefile"; apoi
            executa ca de obicei sau astfel cum este specificat. Aceasta
            afi<?>eaza, de asemenea, informa<?>iile despre versiune date de
            op<?>iunea -v (a se vedea mai jos). Pentru a afi<?>a baza de date
            fara a incerca sa reface<?>i niciun fi<?>ier, utiliza<?>i make -p
            -f/dev/null.

       -q, --question
            Activeaza ,,modul de intrebare". Nu executa nicio comanda <?>i nu
            afi<?>eaza nimic; returneaza doar o stare de ie<?>ire care este
            zero daca <?>intele specificate sunt deja actualizate, altfel nu
            este zero.

       -r, --no-builtin-rules
            Elimina utilizarea regulilor implicite incorporate. De asemenea,
            elimina lista implicita de sufixe pentru regulile de sufixare.

       -R, --no-builtin-variables
            Nu define<?>te nicio variabila incorporata.

       -s, --silent, --quiet
            Operare silen<?>ioasa; nu se afi<?>eaza comenzile pe masura ce
            sunt executate.

       --no-silent
            Anuleaza efectul op<?>iunii -s.

       -S, --no-keep-going, --stop
            Anuleaza efectul op<?>iunii -k.

       -t, --touch
            Acceseaza fi<?>ierele (le marcheaza la data curenta fara a le
            modifica cu adevarat) in loc sa execute comenzile acestora. Acest
            lucru este folosit pentru a pretinde ca au fost executate
            comenzile, pentru a pacali viitoarele invocari ale lui make.

       --trace
            Sunt afi<?>ate informa<?>ii despre dispozi<?>ia fiecarei <?>inte
            (de ce este reconstruita <?>inta <?>i ce comenzi sunt executate
            pentru a o reconstrui).

       -v, --version
            Imprima versiunea programului make plus drepturile de autor, o
            lista a autorilor <?>i o notificare ca nu exista nicio garan<?>ie.

       -w, --print-directory
            Afi<?>eaza un mesaj care con<?>ine directorul de lucru inainte
            <?>i dupa alte procesari. Acest lucru poate fi util pentru
            depistarea erorilor din imbricari complicate de comenzi make
            recursive.

       --no-print-directory
            Dezactiveaza -w, chiar daca a fost activata implicit.

       --shuffle[=MOD]
            Activeaza amestecarea ordinii obiectivelor <?>i a condi<?>iilor
            prealabile. MOD este unul dintre none pentru a dezactiva modul de
            amestecare, random pentru a amesteca condi<?>iile prealabile in
            ordine aleatorie, reverse pentru a lua in considerare condi<?>iile
            prealabile in ordine inversa, sau un numar intreg <seed> care
            activeaza modul random cu o anumita valoare seed. Daca MOD este
            omis, valoarea implicita este random.

       -W fi<?>ier, --what-if=fi<?>ier, --new-file=fi<?>ier,
       --assume-new=fi<?>ier
            Pretinde ca obiectivul fi<?>ier tocmai a fost modificat. Atunci
            cand este utilizata cu op<?>iunea -n, aceasta va arata ce s-ar
            intampla daca a<?>i modifica fi<?>ierul respectiv. Fara -n, este
            aproape la fel ca <?>i cum a<?>i executa o comanda touch pe
            fi<?>ierul dat inainte de a executa make, cu excep<?>ia faptului
            ca timpul de modificare este schimbat doar in imagina<?>ia lui
            make.

       --warn-undefined-variables
            Avertizeaza atunci cand se face referire la o variabila
            nedefinita.

STARE DE IE<?>IRE
       GNU Make iese cu o stare de zero daca toate fi<?>ierele de re<?>ete au
       fost analizate cu succes <?>i nu a e<?>uat nicio <?>inta construita. O
       stare de unu va fi returnata daca a fost utilizata op<?>iunea -q <?>i
       make determina ca o <?>inta trebuie reconstruita. O stare de doi va fi
       returnata daca au fost intalnite erori.

CONSULTA<?>I <?>I
       Documenta<?>ia completa pentru make este men<?>inuta ca un manual
       Texinfo. Daca programele info <?>i make sunt instalate corect in
       sistemul dvs., comanda

              info make

       ar trebui sa va permita accesul la manualul complet.

ERORI
       Consulta<?>i capitolul ,,Problems and Bugs" din Manualul GNU Make.

AUTOR
       Aceasta pagina de manual a fost realizata de Dennis Morse de la
       Universitatea Stanford. Actualizari suplimentare realizate de Mike
       Frysinger. A fost refacuta de Roland McGrath. Intre<?>inuta de Paul
       Smith.

DREPTURI DE AUTOR
       Drepturi de autor (C) 1992-1993, 1996-2023 Free Software Foundation,
       Inc. Acest fi<?>ier face parte din GNU Make.

       GNU Make este un software liber; il pute<?>i redistribui <?>i/sau
       modifica in conformitate cu termenii Licen<?>ei Publice Generale GNU,
       a<?>a cum a fost publicata de Free Software Foundation; fie versiunea 3
       a licen<?>ei, fie (la alegerea dumneavoastra) orice versiune
       ulterioara.

       GNU Make este distribuit in speran<?>a ca va fi util, dar FARA NICI O
       GARAN<?>IE; nici macar garan<?>ia implicita de COMERCIALIZARE sau de
       ADECVARE LA UN SCOP PARTICULAR. Pentru mai multe detalii, consulta<?>i
       Licen<?>a publica generala GNU.

       Ar fi trebuit sa primi<?>i o copie a Licen<?>ei Publice Generale GNU
       impreuna cu acest program. Daca nu, consulta<?>i pagina
       http://www.gnu.org/licenses/.

TRADUCERE
       Traducerea in limba romana a acestui manual a fost facuta de Remus-
       Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Aceasta traducere este documenta<?>ie gratuita; citi<?>i Licen<?>a
       publica generala GNU Versiunea 3
       <https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html> sau o versiune ulterioara
       cu privire la condi<?>ii privind drepturile de autor.  NU se asuma
       NICIO RESPONSABILITATE.

       Daca gasi<?>i erori in traducerea acestui manual, va rugam sa
       trimite<?>i un e-mail la <translation-team-ro@lists.sourceforge.net>.

GNU                               26 mai 2023                          MAKE(1)