.\" -*- coding: UTF-8 -*- .\" Copyright (C) 2007 Michael Kerrisk .\" .\" SPDX-License-Identifier: Linux-man-pages-copyleft .\" .\" 2007-10-23 mtk: moved the _syscallN specific material to the .\" new _syscall(2) page, and substantially enhanced and rewrote .\" the remaining material on this page. .\" .\"******************************************************************* .\" .\" This file was generated with po4a. Translate the source file. .\" .\"******************************************************************* .TH intro 2 "2 mai 2024" "Pagini de manual de Linux 6.8" .SH NUME intro \- introducere la apelurile de sistem .SH DESCRIERE Secțiunea 2 a manualului descrie apelurile de sistem Linux. Un apel de sistem este un punct de intrare în nucleul Linux. De obicei, apelurile de sistem nu sunt invocate direct: în schimb, majoritatea apelurilor de sistem au funcții de învăluire corespunzătoare din biblioteca C care execută pașii necesari (de exemplu, trecerea în modul nucleu) pentru a invoca apelul de sistem. Astfel, efectuarea unui apel de sistem arată la fel ca și invocarea unei funcții normale de bibliotecă. .P În multe cazuri, funcția de învăluire a bibliotecii C nu face nimic mai mult decât: .IP \[bu] 3 copierea argumentelor și a numărului unic de apel de sistem în registrele în care nucleul le așteaptă; .IP \[bu] trecerea în modul nucleu, moment în care nucleul face adevărata muncă a apelului de sistem; .IP \[bu] definirea \fIerrno\fP în cazul în care apelul de sistem returnează un număr de eroare atunci când nucleul readuce CPU în modul utilizator. .P Cu toate acestea, în unele cazuri, o funcție de învăluire poate face mai mult decât atât, de exemplu, poate efectua o preprocesare a argumentelor înainte de a trece în modul nucleu sau o postprocesare a valorilor returnate de apelul de sistem. În acest caz, paginile de manual din secțiunea 2 încearcă, în general, să noteze detaliile atât ale interfeței API a bibliotecii C (de obicei GNU), cât și ale apelului de sistem brut. Cel mai frecvent, DESCRIEREA principală se va concentra pe interfața bibliotecii C, iar diferențele pentru apelul de sistem sunt tratate în secțiunea NOTE. .P Pentru o listă a apelurilor de sistem Linux, consultați \fBsyscalls\fP(2). .SH "VALOAREA RETURNATĂ" În caz de eroare, majoritatea apelurilor de sistem returnează un număr de eroare negativ (adică valoarea negată a uneia dintre constantele descrise în \fBerrno\fP(3)). Funcția de învăluire a bibliotecii C ascunde acest detaliu apelantului: atunci când un apel de sistem returnează o valoare negativă, funcția de învăluire copiază valoarea absolută în variabila \fIerrno\fP și returnează \-1 ca valoare de întoarcere a funcției de învăluire. .P Valoarea returnată de un apel de sistem reușit depinde de apelul respectiv. Multe apeluri de sistem returnează 0 în caz de succes, dar unele pot returna valori diferite de zero în urma unui apel reușit. Detaliile sunt descrise în paginile de manual individuale. .P În unele cazuri, programatorul trebuie să definească o macro de testare a caracteristicilor pentru a obține declarația unui apel de sistem din fișierul antet specificat în secțiunea SYNOPSIS din pagina de manual. (În cazul în care este necesar, aceste macrocomenzi de testare a caracteristicilor trebuie să fie definite înainte de a include fișiere de antet \fIany\fP). În astfel de cazuri, macrocomanda necesară este descrisă în pagina de manual. Pentru informații suplimentare despre macrocomenzile de testare a caracteristicilor, consultați \fBfeature_test_macros\fP(7). .SH STANDARDE Anumiți termeni și anumite abrevieri sunt utilizate pentru a indica variantele și standardele UNIX la care sunt conforme apelurile din această secțiune. A se vedea \fBstandards\fP(7). .SH NOTE .SS "Apelarea directă" În cele mai multe cazuri, nu este necesar să se apeleze direct la un apel de sistem, dar există momente în care biblioteca Standard C nu implementează o funcție de învăluire utilă pentru a face acest lucru. În acest caz, programatorul trebuie să invoce manual apelul de sistem folosind \fBsyscall\fP(2). Din punct de vedere istoric, acest lucru era posibil și prin utilizarea uneia dintre macrocomenzile _syscall descrise în \fB_syscall\fP(2). .SS "Autori și termenii drepturilor de autor" Uitați\-vă în antetul paginii sursă a manualului pentru a afla autorul (autorii) și condițiile de drepturi de autor. Rețineți că acestea pot fi diferite de la o pagină la alta! .SH "CONSULTAȚI ȘI" .ad l .nh \fB_syscall\fP(2), \fBsyscall\fP(2), \fBsyscalls\fP(2), \fBerrno\fP(3), \fBintro\fP(3), \fBcapabilities\fP(7), \fBcredentials\fP(7), \fBfeature_test_macros\fP(7), \fBmq_overview\fP(7), \fBpath_resolution\fP(7), \fBpipe\fP(7), \fBpty\fP(7), \fBsem_overview\fP(7), \fBshm_overview\fP(7), \fBsignal\fP(7), \fBsocket\fP(7), \fBstandards\fP(7), \fBsymlink\fP(7), \fBsystem_data_types\fP(7), \fBsysvipc\fP(7), \fBtime\fP(7) .PP .SH TRADUCERE Traducerea în limba română a acestui manual a fost făcută de Remus-Gabriel Chelu . .PP Această traducere este documentație gratuită; citiți .UR https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html Licența publică generală GNU Versiunea 3 .UE sau o versiune ulterioară cu privire la condiții privind drepturile de autor. NU se asumă NICIO RESPONSABILITATE. .PP Dacă găsiți erori în traducerea acestui manual, vă rugăm să trimiteți un e-mail la .MT translation-team-ro@lists.sourceforge.net .ME .