AR(1)            Instrumente pentru dezvoltare(programare) GNU           AR(1)


NUME
       ar - creeaza, modifica <?>i extrage din arhive

REZUMAT
       ar [-X32_64] [-]p[modificator] [--plugin nume] [--target nume-bfd]
       [--output nume-director] [--record-libdeps dependen<?>e-biblioteca]
       [--thin] [relpos] [numar] arhiva [membru...]

DESCRIERE
       Programul GNU ar creeaza, modifica <?>i extrage din arhive. O arhiva
       este un singur fi<?>ier care con<?>ine o colec<?>ie de alte fi<?>iere
       intr-o structura care face posibila recuperarea fi<?>ierelor
       individuale originale (numite membri ai arhivei).

       Con<?>inutul, modul (permisiunile), data <?>i ora, proprietarul <?>i
       grupul fi<?>ierelor originale sunt pastrate in arhiva <?>i pot fi
       restaurate la extragere.

       GNU ar poate men<?>ine arhive ale caror membri au nume de orice
       lungime; cu toate acestea, in func<?>ie de modul in care ar este
       configurat pe sistemul dumneavoastra, se poate impune o limita a
       lungimii numelor membrilor pentru compatibilitatea cu formatele de
       arhiva men<?>inute cu alte instrumente. Daca exista, limita este adesea
       de 15 caractere (tipic pentru formatele legate de a.out) sau de 16
       caractere (tipic pentru formatele legate de coff).

       ar este considerat un utilitar binar deoarece arhivele de acest tip
       sunt cel mai adesea folosite ca biblioteci care con<?>in subrutine
       necesare in mod obi<?>nuit. Deoarece bibliotecile vor depinde adesea de
       alte biblioteci, ar poate inregistra, de asemenea, dependen<?>ele unei
       biblioteci atunci cand este specificata op<?>iunea --record-libdeps.

       ar creeaza un index al simbolurilor definite in modulele de obiecte
       realocabile din arhiva atunci cand se specifica modificatorul s. Odata
       creat, acest index este actualizat in arhiva ori de cate ori ar
       modifica con<?>inutul acesteia (cu excep<?>ia opera<?>iei de
       actualizare q). O arhiva cu un astfel de index accelereaza crearea de
       legaturi catre biblioteca <?>i permite rutinelor din biblioteca sa se
       apeleze intre ele fara a <?>ine cont de plasarea lor in arhiva.

       Pute<?>i utiliza nm -s sau nm --print-armap pentru a lista acest tabel
       de indici. In cazul in care o arhiva nu are acest tabel, se poate
       utiliza o alta forma de ar numita ranlib pentru a adauga doar tabelul.

       GNU ar poate crea op<?>ional o arhiva sub<?>ire ,,thin", care con<?>ine
       un index de simboluri <?>i referin<?>e la copiile originale ale
       fi<?>ierelor membre ale arhivei. Acest lucru este util pentru crearea
       de biblioteci pentru a fi utilizate in cadrul unui arbore de
       construc<?>ie local, in cazul in care se a<?>teapta ca obiectele
       realocabile sa ramana disponibile, iar copierea con<?>inutului fiecarui
       obiect nu ar face decat sa iroseasca timp <?>i spa<?>iu.

       O arhiva poate fi sub<?>ire sau poate fi normala. Nu poate fi ambele in
       acela<?>i timp. Odata creata o arhiva, formatul acesteia nu poate fi
       modificat fara a o <?>terge mai intai <?>i a crea apoi o noua arhiva in
       locul ei.

       Arhivele sub<?>iri sunt, de asemenea, compactate, astfel incat
       adaugarea unei arhive sub<?>iri la o alta arhiva sub<?>ire nu o
       anideaza, a<?>a cum s-ar intampla in cazul unei arhive normale. In
       schimb, elementele primei arhive sunt adaugate individual in cea de-a
       doua arhiva.

       Rutele catre elementele arhivei sunt stocate in raport cu arhiva
       insa<?>i.

       GNU ar este conceput pentru a fi compatibil cu doua facilita<?>i
       diferite. Ii pute<?>i controla activitatea cu ajutorul op<?>iunilor din
       linia de comanda, precum diferitele varieta<?>i de ar de pe sistemele
       Unix; sau, daca specifica<?>i op<?>iunea unica -M din linia de comanda,
       il pute<?>i controla cu ajutorul unui script furnizat prin intrarea
       standard, precum programul <<librarian>> al MRI.

OP<?>IUNI
       GNU ar va permite sa amesteca<?>i codul de opera<?>ie p <?>i fanioanele
       modificatoare mod in orice ordine, in cadrul primului argument din
       linia de comanda.

       Daca dori<?>i, pute<?>i incepe primul argument al liniei de comanda cu
       o liniu<?>a.

       Litera cheie p specifica ce opera<?>ie trebuie executata; poate fi
       oricare dintre urmatoarele, dar trebuie sa specifica<?>i numai una
       dintre ele:

       d   <?>terge module din arhiva. Specifica<?>i numele modulelor care
           urmeaza sa fie <?>terse sub forma membru...; arhiva ramane neatinsa
           daca nu specifica<?>i niciun fi<?>ier de <?>ters.

           Daca specifica<?>i modificatorul v, ar enumera fiecare modul pe
           masura ce este <?>ters.

       m   Utiliza<?>i aceasta opera<?>ie pentru a muta membri intr-o arhiva.

           Ordinea membrilor intr-o arhiva poate face o diferen<?>a in modul
           in care programele sunt legate folosind biblioteca, daca un simbol
           este definit in mai mult de un membru.

           Daca nu se utilizeaza modificatori cu ,,m", to<?>i membrii pe care
           ii numi<?>i in argumentele membru sunt muta<?>i la sfar<?>itul
           arhivei; pute<?>i utiliza modificatorii a, b sau i pentru a-i muta
           intr-un loc specificat.

       p   Imprima membrii specifica<?>i ai arhivei, in fi<?>ierul de ie<?>ire
           standard. Daca este specificat modificatorul v, afi<?>eaza numele
           membrului inainte de a copia con<?>inutul acestuia la ie<?>irea
           standard.

           Daca nu specifica<?>i niciun argument membru, se imprima toate
           fi<?>ierele din arhiva.

       q   Adaugare rapida; Din punct de vedere istoric, adauga fi<?>ierele
           membru... la sfar<?>itul arhivei, fara a verifica daca sunt
           inlocuite.

           Modificatorii a, b <?>i i nu afecteaza aceasta opera<?>ie; noii
           membri sunt intotdeauna plasa<?>i la sfar<?>itul arhivei.

           Modificatorul v face ca ar sa listeze fiecare fi<?>ier pe masura ce
           este adaugat.

           Deoarece scopul acestei opera<?>ii este viteza, implementarile lui
           ar au op<?>iunea de a nu actualiza tabelul de simboluri al arhivei,
           daca exista unul. Cu toate acestea, prea multe sisteme diferite
           presupun ca tabelele de simboluri sunt intotdeauna actualizate,
           astfel incat GNU ar va reconstrui tabelul chiar <?>i in cazul unei
           adaugari rapide.

           Nota - GNU ar trateaza comanda qs ca pe un sinonim pentru r -
           inlocuind fi<?>ierele deja existente in arhiva <?>i adaugand altele
           noi la sfar<?>it.

       r   Insereaza fi<?>ierele membru... in arhiva (cu inlocuire). Aceasta
           opera<?>ie difera de q prin faptul ca to<?>i membrii existen<?>i
           anterior sunt <?>ter<?>i daca numele lor se potrivesc cu cei care
           sunt adauga<?>i.

           In cazul in care unul dintre fi<?>ierele numite in membru... nu
           exista, ar afi<?>eaza un mesaj de eroare <?>i lasa neschimbate
           toate fi<?>ierele existente din arhiva care corespund acelui nume.

           In mod implicit, membrii noi sunt adauga<?>i la sfar<?>itul
           fi<?>ierului, dar pute<?>i utiliza unul dintre modificatorii a, b
           sau i pentru a solicita plasarea in raport cu un membru existent.

           Modificatorul v utilizat cu aceasta opera<?>ie genereaza o linie de
           ie<?>ire pentru fiecare fi<?>ier inserat, impreuna cu una dintre
           literele a sau r pentru a indica daca fi<?>ierul a fost adaugat (nu
           a fost <?>ters niciun membru vechi) sau inlocuit.

       s   Adauga un index la arhiva sau il actualizeaza daca exista deja.
           Re<?>ine<?>i ca aceasta comanda este o excep<?>ie de la regula
           conform careia nu poate exista decat o singura litera de comanda,
           deoarece este posibil sa o utiliza<?>i atat ca o comanda, cat <?>i
           ca un modificator. In ambele cazuri, aceasta face acela<?>i lucru.

       t   Afi<?>eaza un tabel care listeaza con<?>inutul arhivei sau al
           fi<?>ierelor listate in membru... care sunt prezente in arhiva. In
           mod normal, se afi<?>eaza numai numele membrului, dar daca se
           specifica modificatorul O, se afi<?>eaza <?>i pozi<?>ia
           corespunzatoare a membrului.  In cele din urma, pentru a vedea
           modurile (permisiuni), data <?>i ora, proprietarul, grupul <?>i
           dimensiunea, trebuie inclus modificatorul v.

           Daca nu specifica<?>i niciun argument membru, sunt listate toate
           fi<?>ierele din arhiva.

           Daca exista mai multe fi<?>iere cu acela<?>i nume (sa zicem, fig)
           intr-o arhiva (sa zicem b.a), ar t b.a fig listeaza numai prima
           instan<?>a; pentru a le vedea pe toate, trebuie sa cere<?>i o lista
           completa - in exemplul nostru, ar t b.a.

       x   Extrage membri (membrii numi<?>i) din arhiva. Pute<?>i utiliza
           modificatorul v cu aceasta opera<?>ie, pentru a solicita ca ar sa
           listeze fiecare nume pe masura ce il extrage.

           Daca nu specifica<?>i un membru, toate fi<?>ierele din arhiva sunt
           extrase.

           Fi<?>ierele nu pot fi extrase dintr-o arhiva sub<?>ire <?>i exista
           restric<?>ii privind extragerea din arhivele create cu P: Rutele nu
           trebuie sa fie absolute, nu pot con<?>ine ,,..", iar orice
           subdirectoare din rute trebuie sa existe. Daca se dore<?>te
           evitarea acestor restric<?>ii, atunci se utilizeaza op<?>iunea
           --output pentru a specifica un director de ie<?>ire.

       O serie de modificatori (mod) pot urma imediat dupa litera cheie p,
       pentru a specifica varia<?>ii ale comportamentului unei opera<?>ii:

       a   Adauga fi<?>iere noi dupa un membru existent al arhivei. Daca
           utiliza<?>i modificatorul a, numele unui membru existent al arhivei
           trebuie sa fie prezent ca argument relpos, inainte de
           specifica<?>ia arhiva.

       b   Adauga fi<?>iere noi inainte de un membru existent al arhivei. Daca
           utiliza<?>i modificatorul b, numele unui membru existent al arhivei
           trebuie sa fie prezent ca argument relpos, inainte de
           specifica<?>ia arhiva (la fel ca i).

       c   \fICreeaza arhiva. Arhiva arhiva specificata este intotdeauna
           creata daca nu exista, atunci cand solicita<?>i o actualizare. Dar
           se emite un avertisment daca nu specifica<?>i in prealabil ca va
           a<?>tepta<?>i sa o crea<?>i, prin utilizarea acestui modificator.

       D   Func<?>ioneaza in modul determinist. La adaugarea fi<?>ierelor <?>i
           a indexului arhivei, se utilizeaza zero pentru UID-uri, GID-uri,
           marcaje de timp <?>i se utilizeaza moduri de fi<?>ier coerente
           pentru toate fi<?>ierele. Atunci cand se utilizeaza aceasta
           op<?>iune, daca se utilizeaza ar cu op<?>iuni identice <?>i
           fi<?>iere de intrare identice, execu<?>iile multiple vor crea
           fi<?>iere de ie<?>ire identice, indiferent de proprietarii,
           grupurile, modurile de fi<?>ier sau orele de modificare ale
           fi<?>ierelor de intrare.

           Daca binutils a fost configurat cu --enable-deterministic-archives,
           atunci acest mod este activat in mod implicit. Acesta poate fi
           dezactivat cu modificatorul U, de mai jos.

       f   Trunchiaza numele din arhiva. In mod normal, GNU ar permite nume de
           fi<?>iere de orice lungime. Acest lucru il va determina sa creeze
           arhive care nu sunt compatibile cu programul nativ ar pe unele
           sisteme. In cazul in care acest lucru reprezinta o problema,
           modificatorul f poate fi utilizat pentru a trunchia numele
           fi<?>ierelor atunci cand le introduce in arhiva.

       i   Insereaza fi<?>iere noi inainte de un membru existent al arhivei.
           Daca utiliza<?>i modificatorul i, numele unui membru existent al
           arhivei trebuie sa fie prezent ca argument relpos, inainte de
           specifica<?>ia arhiva (la fel ca b).

       l   Specifica<?>i dependen<?>ele acestei biblioteci. Dependen<?>ele
           trebuie sa urmeze imediat dupa acest caracter de op<?>iune, trebuie
           sa utilizeze aceea<?>i sintaxa ca <?>i linia de comanda a
           editorului de legaturi <?>i trebuie sa fie specificate intr-un
           singur argument. De exemplu, L "-L/usr/local/lib -lmydep1
           -lmydep2".

       N   Utilizeaza parametrul numar. Acesta este utilizat in cazul in care
           exista mai multe intrari in arhiva cu acela<?>i nume. Extrage sau
           <?>terge din arhiva instan<?>a numar ale numelui dat.

       o   Pastreaza datele originale ale membrilor la extragerea acestora.
           Daca nu specifica<?>i acest modificator, fi<?>ierele extrase din
           arhiva sunt inscrip<?>ionate cu ora de extrac<?>ie.

       O   Afi<?>eaza pozi<?>iile membrilor in interiorul arhivei. Se
           utilizeaza impreuna cu op<?>iunea t.

       P   Utilizeaza numele complet al rutei atunci cand se potrivesc sau se
           stocheaza nume in arhiva. Arhivele create cu nume de rute complete
           nu sunt conforme cu POSIX <?>i, prin urmare, este posibil sa nu
           func<?>ioneze cu alte instrumente decat cele GNU actualizate.
           Modificarea unor astfel de arhive cu GNU ar fara a utiliza P va
           elimina numele complete ale rutelor, cu excep<?>ia cazului in care
           arhiva este o arhiva sub<?>ire. Re<?>ine<?>i ca P poate fi util
           atunci cand adauga<?>i fi<?>iere intr-o arhiva sub<?>ire, deoarece
           r fara P ignora ruta atunci cand alege ce element sa inlocuiasca.
           Astfel,

            ar rcST arhiva.a subdir/fi<?>ier1 subdir/fi<?>ier2 fi<?>ier1

           va avea ca rezultat inlocuirea primului ,,subdir/fi<?>ier1" cu
           ,,fil<?>ier1" din directorul curent. Adaugarea lui P va impiedica
           aceasta inlocuire.

       s   Scrie un index de fi<?>ier obiect in arhiva sau actualizeaza un
           index existent, chiar daca arhiva nu sufera nicio alta modificare.
           Pute<?>i utiliza acest indicator de modificare fie cu orice
           opera<?>ie, fie singur.  Rularea ar s pe o arhiva este echivalenta
           cu rularea ranlib pe aceasta.

       S   Nu genereaza un tabel de simboluri de arhiva. Acest lucru poate
           accelera construirea unei biblioteci mari in mai multe etape.
           Arhiva rezultata nu poate fi utilizata cu editorul de legaturi.
           Pentru a construi un tabel de simboluri, trebuie sa omite<?>i
           modificatorul S la ultima execu<?>ie a ar sau trebuie sa
           executa<?>i ranlib pe arhiva.

       T   Alias depreciat pentru --thin. T nu este recomandat deoarece in
           multe implementari de <<ar>> T are o semnifica<?>ie diferita, a<?>a
           cum este specificat de X/Open System Interface.

       u   In mod normal, ar r.... insereaza toate fi<?>ierele listate in
           arhiva. Daca dori<?>i sa insera<?>i doar acele fi<?>iere din lista
           pe care o lista<?>i care sunt mai noi decat membrii existen<?>i cu
           acelea<?>i nume, utiliza<?>i acest modificator. Modificatorul u
           este permis numai pentru opera<?>ia r (reamplasare). In special,
           combina<?>ia qu nu este permisa, deoarece verificarea marcajelor de
           timp ar pierde orice avantaj de viteza din opera<?>ia q.

           Nota - in cazul in care o arhiva a fost creata intr-o maniera
           determinista, de exemplu prin utilizarea modificatorului D, atunci
           inlocuirea va avea loc intotdeauna, iar modificatorul u va fi
           ineficient.

       U   Nu func<?>ioneaza in modul determinist. Acesta este inversul
           modificatorului D, de mai sus: fi<?>ierele adaugate <?>i indexul
           arhivei vor primi valorile lor reale UID, GID, marca temporala <?>i
           valorile modului de fi<?>ier.

           Aceasta este valoarea implicita, cu excep<?>ia cazului in care
           binutils a fost configurat cu --enable-deterministic-archives.

       v   Acest modificator solicita versiunea detaliere a unei opera<?>ii.
           Multe opera<?>ii afi<?>eaza informa<?>ii suplimentare, cum ar fi
           numele fi<?>ierelor procesate, atunci cand se adauga modificatorul
           v.

       V   Acest modificator arata numarul de versiune al ar.

       Programul ar accepta, de asemenea, unele op<?>iuni din linia de comanda
       care nu sunt nici modificatori, nici ac<?>iuni, dar care ii modifica
       comportamentul in anumite moduri:

       --help
           Afi<?>eaza lista op<?>iunilor liniei de comanda acceptate de ar
           <?>i apoi iese.

       --version
           Afi<?>eaza informa<?>iile despre versiunea lui ar <?>i apoi iese.

       -X32_64
           ar ignora o op<?>iune ini<?>iala ortografiata -X32_64, pentru
           compatibilitate cu AIX. Comportamentul produs de aceasta op<?>iune
           este cel implicit pentru GNU ar. ar nu accepta niciuna dintre
           celelalte op<?>iuni -X; in special, nu accepta -X32, care este
           valoarea implicita pentru AIX ar.

       --plugin nume
           Op<?>iunea op<?>ionala din linia de comanda --plugin nume face ca
           ar sa incarce modulul numit nume, care adauga suport pentru mai
           multe formate de fi<?>iere, inclusiv fi<?>iere obiect cu
           informa<?>ii de optimizare a timpului de legatura.

           Aceasta op<?>iune este disponibila numai in cazul in care lan<?>ul
           de instrumente a fost construit cu suportul pentru module activat.

           Daca --plugin nu este furnizata, dar suportul pentru module a fost
           activat, atunci ar parcurge fi<?>ierele din ${libdir}/bfd-plugins
           in ordine alfabetica <?>i se utilizeaza primul modul care revendica
           obiectul in cauza.

           Va rugam sa re<?>ine<?>i ca acest director de cautare de module nu
           este cel folosit de op<?>iunea -plugin a ld. Pentru ca ar sa
           utilizeze modulul editorului de legaturi, acesta trebuie copiat in
           directorul ${libdir}/bfd-plugins. Pentru compila<?>iile bazate pe
           GCC, modulul editorului de legaturi se nume<?>te
           liblto_plugin.so.0.0.0.0. Pentru compila<?>iile bazate pe Clang,
           acesta se nume<?>te LLVMgold.so. Modulul GCC este intotdeauna
           compatibil cu versiunile anterioare, astfel incat este suficient sa
           se copieze doar cel mai nou.

       --target <?>inta
           Op<?>iunea op<?>ionala din linia de comanda --target nume-bfd
           specifica faptul ca membrii arhivei sunt intr-un format de cod
           obiect diferit de formatul implicit al sistemului dumneavoastra. A
           se vedea

       --output nume-director
           Op<?>iunea --output poate fi utilizata pentru a specifica o ruta
           catre un director in care sa fie extra<?>i membrii arhivei. Daca
           aceasta op<?>iune nu este specificata, se va utiliza directorul
           curent.

           Nota - de<?>i prezen<?>a acestei op<?>iuni implica o opera<?>ie de
           extrac<?>ie x, op<?>iunea trebuie totu<?>i inclusa in linia de
           comanda.

       --record-libdeps dependen<?>e-biblioteca
           Op<?>iunea --record-libdeps este identica modificatorului l, doar
           ca este tratata in forma lunga.

       --thin
           Transforma arhiva specificata intr-o arhiva sub<?>ire. Daca exista
           deja <?>i este o arhiva obi<?>nuita, membrii existen<?>i trebuie sa
           fie prezen<?>i in acela<?>i director ca arhiva.

       @fi<?>ier
           Cite<?>te op<?>iunile liniei de comanda din fi<?>ier. Op<?>iunile
           citite sunt inserate in locul op<?>iunii originale @fi<?>ier. Daca
           fi<?>ier nu exista sau nu poate fi citit, atunci op<?>iunea va fi
           tratata literal <?>i nu va fi eliminata.

           Op<?>iunile din fi<?>ier sunt separate prin spa<?>ii albe. Un
           caracter de spa<?>iere poate fi inclus intr-o op<?>iune prin
           includerea intregii op<?>iuni intre ghilimele simple sau duble.
           Orice caracter (inclusiv o bara oblica inversa) poate fi inclus
           prin prefixarea caracterului care urmeaza sa fie inclus cu o bara
           oblica inversa. fi<?>ier poate con<?>ine la randul sau op<?>iuni
           @fi<?>ier suplimentare; orice astfel de op<?>iuni vor fi procesate
           in mod recursiv.

CONSULTA<?>I <?>I
       nm(1), ranlib(1), and the Info entries for binutils.

DREPTURI DE AUTOR
       Drepturi de autor (C) 1991-2024 Free Software Foundation, Inc.

       Se acorda permisiunea de a copia, distribui <?>i/sau modifica acest
       document in conformitate cu termenii Licen<?>ei GNU Free Documentation,
       versiunea 1.3 sau orice versiune ulterioara publicata de Free Software
       Foundation; fara sec<?>iuni invariante, fara texte de coperta <?>i fara
       texte de contra coperta. O copie a licen<?>ei este inclusa in
       sec<?>iunea intitulata ,,GNU Free Documentation License".

TRADUCERE
       Traducerea in limba romana a acestui manual a fost facuta de Remus-
       Gabriel Chelu <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Aceasta traducere este documenta<?>ie gratuita; citi<?>i Licen<?>a
       publica generala GNU Versiunea 3
       <https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html> sau o versiune ulterioara
       cu privire la condi<?>ii privind drepturile de autor.  NU se asuma
       NICIO RESPONSABILITATE.

       Daca gasi<?>i erori in traducerea acestui manual, va rugam sa
       trimite<?>i un e-mail la <translation-team-ro@lists.sourceforge.net>.

binutils-2.42.0                1 februarie 2024                          AR(1)