intro(1)                    General Commands Manual                   intro(1)

NUME
       intro - introducere la comenzile utilizatorului

DESCRIERE
       Sec<?>iunea 1 a manualului descrie comenzile <?>i instrumentele
       utilizatorului, de exemplu, instrumente de manipulare a fi<?>ierelor,
       shell-uri, compilatoare, navigatoare web, vizualizatoare <?>i editoare
       de fi<?>iere <?>i imagini <?>i a<?>a mai departe.

NOTE
       Linux este o savoare a UNIX <?>i, ca prima aproximare, toate comenzile
       utilizatorului sub UNIX func<?>ioneaza exact la fel sub Linux (<?>i
       FreeBSD <?>i multe alte sisteme asemanatoare UNIX-ului).

       Sub Linux exista GUI (,,graphical user interfaces", adica interfe<?>e
       grafice pentru utilizator), unde pute<?>i interac<?>iona cu
       aplica<?>iile folosind mausul (indica, clic <?>i tragere) <?>i care
       speram sa va ajute sa va rezolva<?>i problemele fara a citi o tona de
       documenta<?>ie.  Mediul tradi<?>ional Unix este CLI (,,command line
       interface", adica interfa<?>a de linie de comanda), unde tasta<?>i
       comenzi pentru a-i spune calculatorului ce sa faca.  Aceasta din urma
       este mai rapida <?>i mai puternica, dar trebuie sa <?>ti<?>i (sau sa
       descoperi<?>i) ce comenzi sunt disponibile.  In cele ce urmeaza, va
       este prezentat strictul necesar pentru a interac<?>iona cu sistemul.

   Autentificarea
       Pentru a incepe sa lucra<?>i, probabil ca va trebui mai intai sa
       deschide<?>i o sesiune, autentificandu-va fa<?>a de calculator,
       furnizand numele dvs. de utilizator <?>i parola.  Programul login(1) va
       porni pentru dvs. un shell (interpret de comenzi).  In cazul unei
       autentificari grafice, va va fi prezentat un ecran cu meniuri sau
       pictograme, iar un clic cu mausul va porni un shell intr-o fereastra.
       Vede<?>i <?>i xterm(1).

   Shell-ul
       Utilizatorul tasteaza comenzi in shell, interpretul de comenzi.  Acesta
       nu este ceva intrinsec sistemului, ci este doar un program pe care
       pute<?>i sa-l inlocui<?>i.  Fiecare persoana are un shell favorit.
       Shell-ul standard se nume<?>te sh.  Vede<?>i <?>i ash(1), bash(1),
       chsh(1), csh(1), dash(1), ksh(1), zsh(1).

       O sesiune ar putea arata astfel:

           poarta-stelara login: gabriel
           Password: ********
           $ date
           joi 4 mai 2023, 10:10:22 +0300
           $ cal
                mai 2023
           Lu Ma Mi Jo Vi Sb Du
            1  2  3  4  5  6  7
            8  9 10 11 12 13 14
           15 16 17 18 19 20 21
           22 23 24 25 26 27 28
           29 30 31

           $ ls
           bin  lista-tel.txt
           $ ls -l
           total 2
           drwxr-xr-x  3 gabriel gabriel     4096 apr 17 17:14  bin
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mar  4  2023  lista-tel.txt
           $ cat lista-tel.txt
           maria    +34-915758696
           daniel   +40-212055792
           $ cp lista-tel.txt lista-tel2.txt
           $ ls -l
           total 3
           drwxr-xr-x  3 gabriel gabriel     4096 apr 17 17:14  bin
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mar  4  2023  lista-tel.txt
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mai  4  2023  lista-tel2.txt
           $ mv lista-tel.txt lista-tel1.txt
           $ ls -l
           total 3
           drwxr-xr-x  3 gabriel gabriel     4096 apr 17 17:14  bin
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mai  4  2023  lista-tel1.txt
           -rw-r--r--  1 gabriel gabriel       39 mai  4  2023  lista-tel2.txt
           $ diff lista-tel1.txt lista-tel2.txt
           $ rm lista-tel1.txt
           $ grep maria lista-tel2.txt
           maria    +34-915758696
           $

       Sesiunea este terminata apasand combina<?>ia de taste Control-D.

       Caracterul $ a fost promptul de comanda -- este modul shell-ului de a
       indica faptul ca este gata pentru urmatoarea comanda.  Promptul poate
       fi personalizat in nenumarate moduri <?>i unul ar putea include lucruri
       precum numele de utilizator, numele ma<?>inii, directorul curent, data
       <?>i ora <?>i a<?>a mai departe.  O instruc<?>iune PS1="Ce urmeaza,
       maestre?" ar schimba promptul a<?>a cum este indicat.

       In sesiunea de mai sus pute<?>i vedea ca exista comenzi cum ar fi date
       (care raporteaza data <?>i ora) <?>i cal (care va prezinta un
       calendar).

       Comanda ls listeaza/prezinta con<?>inutul directorului curent -- va
       spune ce fi<?>iere ave<?>i.  Cu op<?>iunea -l, comanda va prezinta o
       lista amanun<?>ita, care include proprietarul, dimensiunea <?>i data
       fi<?>ierelor, precum <?>i permisiunile pe care utilizatorii le au
       pentru a citi <?>i/sau modifica fi<?>ierele.  De exemplu, fi<?>ierul
       ,,lista-tel.txt" in cazul de fa<?>a are 39 de octe<?>i, este
       proprietatea lui gabriel, care il poate citi <?>i scrie, in vreme ce
       al<?>ii il pot doar citi.  Proprietarul <?>i permisiunile pot fi
       schimbate cu comenzile chown <?>i chmod.

       Comanda cat va afi<?>a con<?>inutul unui fi<?>ier.  Numele cat vine de
       la ,,concatenate and print" (concateneaza <?>i afi<?>eaza): toate
       fi<?>ierele furnizate ca parametri sunt concatenate <?>i trimise la
       ,,ie<?>irea standard", in cazul de fa<?>a ecranul terminalului (a se
       vedea stdout(3)).

       Comanda cp ce vine de la ,,copy" (copiaza) va copia un fi<?>ier.

       Pe de alta parte, comanda mv ce vine de la ,,move" (muta) doar
       redenume<?>te fi<?>ierul.

       Comanda diff listeaza diferen<?>ele dintre doua fi<?>iere.  In sesiunea
       prezentata ca exemplu, <<diff>> nu a raportat nimic pentru ca nu a
       existat nici o diferen<?>a.

       Comanda rm ce vine de la ,,remove" (indeparteaza/elimina) <?>terge
       fi<?>ierul, a<?>a ca fi<?>i aten<?>i cu aceasta comanda.  Nu exista
       nici un co<?> de gunoi sau ceva similar din care sa-l recupera<?>i.
       <?>ters inseamna pierdut!

       Comanda grep ce vine de la ,,g/re/p" (cautare globala de expresii
       regulate) gase<?>te un <?>ir de caractere in unul sau mai multe
       fi<?>iere.  In exemplul de mai sus grep gase<?>te numarul de telefon al
       Mariei.

   Nume de rute <?>i directorul curent
       Fi<?>ierele se afla intr-un arbore larg organizat ierarhic.  Fiecare
       dintre fi<?>iere are un ruta de nume ce descrie ruta de la radacina
       arborelui (care este numit /) pana la fi<?>ier.  De exemplu, un
       asemenea nume de ruta poate fi /home/gabriel/lista-tel.txt.  Ar fi
       inconvenient daca ar trebui specificata intotdeauna intreaga ruta; prin
       urmare numele unui fi<?>ier in directorul curent poate fi abreviat dand
       numai ultima componenta.  Din acest motiv /home/gabriel/lista-tel.txt
       poate fi abreviat ca lista-tel.txt atunci cand directorul curent este
       /home/gabriel.

       Comanda pwd afi<?>eaza directorul curent.

       Comanda cd schimba directorul curent.

       Incerca<?>i alternativ comenzile cd <?>i pwd <?>i explora<?>i
       utilizarea cd: <<cd>>, <<cd .>>, <<cd ..>>, <<cd />> <?>i <<cd ~>>.

   Directoare
       Comanda mkdir creaza un director nou.

       Comanda rmdir indeparteaza/elimina un director daca acesta este gol
       <?>i raporteaza o eroare in caz contrar.

       Comanda find (cu o sintaxa destul de complicata) va gasi fi<?>ierele cu
       un anumit nume sau anumite proprieta<?>i.  De exemplu, <<find . -name
       lista-tel.txt>> va gasi fi<?>ierul ,,lista-tel.txt" incepand in
       directorul curent (care este numit .). Iar <<find / -name
       lista-tel.txt>> ar face acela<?>i lucru, dar incepand de la radacina
       arborelui.  Cautarile pe discuri de mai mul<?>i Go pot lua un timp
       indelungat a<?>a ca ar fi mai bine sa folosi<?>i locate(1).

   Discuri <?>i sisteme de fi<?>iere
       Comanda mount va ata<?>a sistemul de fi<?>iere gasit pe un disc (sau
       discheta sau CDROM sau altele) la ierarhia intregului sistem de
       fi<?>iere.  Iar umount il deta<?>eaza din nou.  Comanda df va va indica
       cat spa<?>iu liber mai este disponibil.

   Procese
       Pe un sistem UNIX, multe procese de utilizator <?>i sistem ruleaza
       simultan.  Cel cu care interac<?>iona<?>i dvs. ruleaza in prim-plan
       (foreground), iar celelalte ruleaza in fundal (background).  Comanda ps
       va va arata care procese sunt active <?>i care sunt numerele acestora.
       Comanda kill va permite sa scapa<?>i de acestea.  Fara vreo op<?>iune,
       aceasta este o cerere prieteneasca: te rog termina.  Dar comanda "kill
       -9" urmata de numarul procesului este o terminare imediata.  Procesele
       din prim-plan pot fi adesea terminate apasand <<Control-C>>.

   Ob<?>inerea de informa<?>ii
       Pe un sistem Linux exista mii de comenzi, fiecare dintre acestea cu
       multe op<?>iuni.  Tradi<?>ional, comenzile sunt documentate in paginile
       de manual, (cum este <?>i aceasta).  De exemplu, comanda <<man kill>>
       va va arata cum poate fi folosita comanda <<kill>> (iar comanda <<man
       man>> documenteaza comanda <<man>>).  Programul man trimite textul
       printr-un paginator, care de obicei este less.  Apasa<?>i tasta de
       spa<?>iu pentru a vedea pagina urmatoare sau apasa<?>i tasta q pentru a
       termina.

       In documenta<?>ie se obi<?>nuie<?>te sa se faca referire la paginile de
       manual prin indicarea numelui <?>i numarului sec<?>iunii, ca in man(1).
       Paginile man sunt sumare <?>i va permit sa gasi<?>i rapid un detaliu pe
       care l-a<?>i uitat.  Pentru noii veni<?>i ar fi folositoare o carte
       introductiva cu exemple <?>i explica<?>ii suplimentare.

       Multe dintre programele GNU/FSF sunt furnizate cu fi<?>iere info.
       Tasta<?>i <<info info>> pentru o introducere in folosirea programului
       info.

       Subiecte speciale sunt adesea tratate in documente HOWTO (cum sa).
       Uita<?>i-va in /usr/share/doc/howto/ro (aten<?>ie, ruta aceasta este
       orientativa, depinzand de distribu<?>ia folosita <?>i/sau de pachetele
       instalate in ea) <?>i folosi<?>i un navigator daca gasi<?>i fi<?>iere
       HTML acolo.

CONSULTA<?>I <?>I
       ash(1), bash(1), chsh(1), csh(1), dash(1), ksh(1), locate(1), login(1),
       man(1), xterm(1), zsh(1), wait(2), stdout(3), man-pages(7),
       standards(7)

TRADUCERE
       Traducerea in limba romana a acestui manual a fost facuta de
       Lauren<?>iu Buzdugan <lbuz@rolix.org> <?>i Remus-Gabriel Chelu
       <remusgabriel.chelu@disroot.org>

       Aceasta traducere este documenta<?>ie gratuita; citi<?>i Licen<?>a
       publica generala GNU Versiunea 3
       <https://www.gnu.org/licenses/gpl-3.0.html> sau o versiune ulterioara
       cu privire la condi<?>ii privind drepturile de autor.  NU se asuma
       NICIO RESPONSABILITATE.

       Daca gasi<?>i erori in traducerea acestui manual, va rugam sa
       trimite<?>i un e-mail la <translation-team-ro@lists.sourceforge.net>.

Pagini de manual de Linux 6.06 31 octombrie 2023                      intro(1)